Mineralele şi lipsa totală a grăsimilor recomandă aceste două legume în curele de slăbire
Dovleceii şi castraveţii sînt două legume înrudite. Delicii culinare extrem de folosite în bucătărie, ele au şi proprietăţi vindecătoare, datorită compoziţiei chimice de excepţie. În primul rînd, conţin 95% apă, ceea ce face ca dovleceii şi castraveţii să fie un real izvor de lichide. Mineralele şi lipsa totală a grăsimilor recomandă aceste legume în curele de slăbire. Iar faptul că sînt pline de vitamine n-ar trebui să ne facă să ezităm să mîncăm cantităţi cît mai mari, în salate sau sub formă de suc. Boli ca reumatismul, constipaţia şi cele de inimă nu vor mai avea curajul să ne dea tîrcoale. În plus, castraveţii şi dovleceii înfrumuseţează şi întineresc organismul.
Cu tot cu coajă
Castraveţii sînt legume răcoritoare care, consumate în stare proaspătă, ne înviorează şi ne hidratează. Ce poate fi mai util decît o salată bogată în castraveţi? 95% din compoziţia castravetelui este apă, fiind ideal în cazuri de deshidratare. Are foarte puţine calorii şi zero grăsimi, ceea ce îl face un aliment indispensabil celor ce vor să urmeze o cură de slăbire. În schimb, această legumă conţine o cantitate impresionantă de potasiu, fier, siliciu, magneziu şi fosfor, care în cea mai mare parte sînt depozitate în coajă. De aceea, e cea mai mai mare greşeală să curăţăm castravetele de coajă. Aici e sediul vitaminelor C , A şi a celor din complexul B, al enzimelor care intervin în procesul digestiei şi al metabolismului, al compuşilor sulfuroşi. Deci, un adevărat aport de nutrienţi vom obţine dacă vom consuma castravetele în stare proaspătă, cu tot cu coajă, foarte bine spălată. Este un aliment depurativ şi un excelent diuretic. Este bogat în fibre, stimulează şi uşurează tranzitul intestinal. Este foarte bine tolerat de stomac. Ca să nu mai vorbim de efectele miraculoase pe care le are asupra tenului. Zilnic, putem mînca 200 grame de castraveţi, pentru menţinerea sănătăţii, şi chiar şi un kilogram, în cure de slăbire şi tratamente care necesită o cantitate sporită de apă şi diuretice sau un aport mărit de minerale.
Sucul de castraveţi, băutura vitalităţii
Castravetele este laxativ, depurativ, uşor hipnotic şi cel mai bun diuretic. Este răcoritor în caz de febră. Vara, în cazul picioarelor umflate, consumul de castraveţi elimină surplusul de lichid din organism, reziduurile şi împiedică formarea calculilor renali. Ajută în reumatismul cauzat de acidul uric, pe care-l dizolvă, în gută, litiaze şi intoxicaţii. Conţinutul ridicat de potasiu recomandă castraveţii pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. Se va bea dimineaţa o ceşcuţă cu suc de castraveţi, pe stomacul gol, înainte de micul dejun. Combinat cu suc de sfeclă, sucul de castraveţi reglează presiunea sîngelui şi este folosit în afecţiuni ale dinţilor, gingiilor şi unghiilor. Doza de suc este de 90 ml/zi. Extern, ajută în prurit, peningine şi pentru îngrijirea pielii, mai ales a celei grase (curăţă tenul, atenuează ridurile). Cojile de castravete aplicate pe piele întăresc ţesutul şi atenuează pistruii. În combinaţie cu sucul de morcovi, are o puternică acţiune în bolile reumatismale. Sucul de castraveţi calmează arsurile gastrice. Este ideal în caz de hiperaciditate, ulcer, colici, colibaciloză. Acţionează asupra ficatului, vezicii biliare şi rinichiului. La sate, era folosit pentru purificarea sîngelui şi în afecţiuni pulmonare. Sucul se obţine foarte simplu cu ajutorul storcătorului centrifugal. Se bea imediat după preparare, cîte 500-1.000 de ml pe zi.
Detergentul rinichilor
În stare proaspătă, sub formă de felii sau daţi prin răzătoare, castraveţii contribuie la eliminarea pietrelor şi a nisipului de la rinichi. Pur şi simplu spală rinichii de sărurile depuse şi previne formarea calculilor. Dacă aţi avut vreo infecţie renală, castraveţii nu vor lăsa infecţia să recidiveze. Erepsina din coajă ajută digestia, în special a mîncărurilor grele. Previne tulburările de natură hepatică. Coaja castraveţilor, în special a celor mai amărui, stimulează celulele pancreasului să producă insulină şi echilibrează glicemia prin acţiune directă. O cură de o lună, în care se consumă minimum jumătate de kilogram de castraveţi pe zi cu tot cu coajă, previne diabetul şi chiar tratează cu succes formele uşoare ale acestei boli. Această legumă este cel mai bun aliment în curele de slăbire. Cel puţin 600 de grame de castraveţi pe zi, cu tot cu coajă, reprezintă un tratament simplu, care duce la scăderi semnificative în greutate prin micşorarea numărului de calorii din porţia zilnică de hrană, prin eliminarea apei suplimentare din ţesuturi, prin îmbunătăţirea metabolismului zaharurilor. Castraveţii previn puseurile de hiper şi hipotensiune, previn tulburările cardiace şi afecţiunile gastro-intestinale, care pot apărea sau se pot agrava, printr-o cură de slăbire mai drastică.
Balsam pentru inimă
Banalii castraveţi au şi efect anticancerigen, reducînd efectul toxic al nitriţilor şi nitraţilor din mezeluri, al substanţelor dăunătoare din uleiul prăjit. Cura cu suc de castraveţi, un litru pe zi, ajută în tratamentul gutei, antrenînd sărurile urice din articulaţii şi eliminîndu-le prin urină. Castravetele e de folos în artrite, reducînd inflamaţia articulaţiilor şi eliminînd gradat crizele dureroase. Extractele de coajă de castravete sînt folosite în clinicile destinate tratării sportivilor care au suferit traumatisme sau care au boli articulare cronice, datorate suprasolicitării. Prin conţinutul lor de potasiu, castraveţii sînt folosiţi şi contra durerilor şi a contracturilor musculare. Vara, cînd aritmiile şi bolile cardiovasculare se agravează, consumul a mari cantităţi de castraveţi este un adevărat balsam. Pe timpul sarcinii, castravetele reduce senzaţia de greaţă, de aceea e bine ca orice gravidă să aibă această legumă la îndemînă. Durerile de cap provocate de căldură, insolaţie se combat cu jumătate de litru de suc de castraveţi cu puţină lămîie, pe stomacul gol, într-o doză unică. Felii reci de castravete, aplicate pe frunte, pe ceafă şi pe tîmple, vor alunga migrenele. Sau, cum se spune în popor, „trag durerea de cap“.
Pentru ten, păr şi respiraţie
Castravetele în cosmetică este folosit datorită proprietăţilor hidrante deosebite, dar şi pentru conţinutul de vitamina C, care acţionează în direcţia calmării iritaţiilor pielii. Este de mare ajutor şi în tratarea acneei. Pentru tenul foarte uscat şi îmbătrînit, se recomandă următoarea reţetă: 250 de ml de suc de castraveţi se amestecă cu o lingură de ulei de floarea-soarelui. Se lasă pe faţă o jumătate de oră, pînă la o oră, apoi se spală cu infuzie călduţă de muşeţel. Se poate face şi o masă zdrobind cîţiva castraveţi curăţaţi de coajă. Sucul de castraveţi favorizează creşterea şi întărirea părului şi unghiilor, previne căderea părului. Extern, pentru inflamaţiile şi iritaţiile pielii, pentru arsuri solare, se pun cataplasme locale, cu felii de castraveţi. Se taie leguma în felii subţiri şi apoi se aplică direct pe locul afectat, vreme de 15-20 de minute. Puţin suc de castravete şi două linguriţe de miere reduc vizibil porii. Părul lipsit de strălucire sau deteriorat se tratează cu o mască de castraveţi, ulei de măsline şi un ou. Castravetele are şi rolul de a anihila mirosul neplăcut al cavităţii bucale. Trebuie doar să ţineţi o feliuţă de castravete pe cerul gurii. După jumătate de minut, bacteriile vor fi exterminate şi, odată cu ele, şi halena.
Dovlecei gătiţi, dar nu prăjiţi
Verişori buni cu castravetele, dovleceii au şi ei rol terapeutic. Şi încă unul deloc de neglijat. Sînt şi ei bogaţi în apă, vitaminele A şi B9, enzime, flavonoide, precum şi minerale valoroase. Majoritatea acestor substanţe benefice sînt depozitate în coajă. Pentru a primi un efect terapeutic maxim, e bine să alegem acei dovlecei care au coaja sănătoasă, fină şi intactă. Nu se decojesc, e suficient să îi spălăm bine înainte de preparare. Nu se mănîncă în stare proaspătă, deoarece produc balonări. Totuşi, cruzi sînt mai utili pentru sănătate. Se pot consuma ca atare, tăiaţi în felii lungi sau cuburi mărunte în salatele de vară. Doza terapeutică zilnică este de minimum 200 de grame. Gătiţi, dovleceii se prepară prin fierbere, mai ales la aburi. Astfel, nu se pierd fosforul, magneziul, potasiul, fibrele alimentare, acest mod de preparare fiind recomandată în dieta cardiacilor, a hipertensivilor, precum şi în regimuri de slăbire. Dovleceii prăjiţi sînt delicioşi, dar cel mai putin indicaţi. Sucul proaspăt de dovlecei se consumă imediat, deoarece în cîteva ore se oxidează şi fermentează. Are un gust neplăcut, de aceea se recomandă în combinaţie cu lămîie, morcov sau măr. Efectele unei cure cu suc de dovlecei sînt remarcabile în reumatism, constipaţie, cancer. Şi seminţele, sub formă de pulbere, cîte cinci linguriţe pe zi, sînt de folos în tratarea prostatei şi a sistemului endocrin.
Leac pentru miopie şi astm
Flavonoidele, vitamina B9 şi alte substanţe active din coaja dovlecelului protejează teaca de mielină a nervilor, prevenind şi tratînd cu succes scleroza. Tocăniţa de dovlecei bine condimentată este recomandată celor care vor să slăbească, deoarece este o mîncare uşoară, dar care ţine de foame. Datorită conţinutului mare de vitamina A, dovlecelul este un antidot eficace în miopie, cataractă, menţinînd sănătatea ochiului. Studiile recente au arătat că persoanele care consumă zilnic dovlecei într-o alimentaţie preponderent vegetariană prezintă cu 30% mai puţine şanse de a face cancer. Pentru astm, face minuni. O cură de 30 de zile cu suc de dovlecei, cîte 100 de ml, de două ori pe zi, va reduce inflamaţiile arborelui bronşic, reduce sensibilitatea alergică, favorizează expectoraţia şi răreşte frecvenţa crizelor de astm. Este un tratament simplu şi eficient pentru ameliorarea sau chiar pentru vindecarea acestei afecţiuni. Cura de sezon cu suc de dovlecei ajută mult în reumatism. Se beau cîte 300 de ml pe zi, minimum. Coaja dovleceilor (dacă reuşim să-i mîncăm cruzi) este leac în tromboflebite. Se poate bea şi suc, minimum 400 de grame pe zi, în cure de cel puţin 2 luni.
Asimilator natural de calciu
Dovleceii reduc colesterolul, fiind recomandaţi în tratamentul ischemiei cardiace, al aritmiei şi al tahicardiei. Practic, această legumă contribuie la prevenirea infarctului miocardic. Substanţele din dovlecei ajută la întărirea vaselor de sînge şi la vindecarea echimozelor, dacă se aplică felii proaspete de dovlecel pe zonele afectate, vreme de 30 de minute, de 2 ori zi. Calciul se va asimila mai bine prin consumul de dovlecei, pentru că aceştia sînt bogaţi în magneziu, mineralul care combate hipocalcemia. Dovleceii sînt indicaţi atunci cînd, deşi se consumă cantităţi mari de brînză de vaci şi lapte, calciul nu se fixează în oase. 200-300 de grame de dovlecei cruzi reprezintă cel mai bun laxativ. Dovlecelul este alimentul ideal la orice vîrstă, ajutînd şi copiii în creştere, şi bătrînii cu probleme cardiovasculare şi hipertensivi. Mai mult, este una dintre legumele care sporesc imunitatea, crescînd rezistenţa la gripe şi răceli. E ideal pentru convalescenţi. În plus, alimentul este un veritabil pansament gastric, fiind indicat în gastrite, ulcere şi alte afecţiuni ale aparatului digestiv. Pentru persoanele care ţin cură de slăbire, se recomandă o săptămînă de mîncărică de dovlecei. Efectele se vor vedea din primele zile.
Leacuri antice
• Castraveţii şi dovleceii au fost cultivaţi încă din Antichitate. În nordul Indiei, castravetele este venerat ca un fruct sfînt. Din această parte de lume, castraveţii au fost aduşi în Europa, unde au fost foarte repede apreciaţi de greci şi de romani, care l-au folosit nu numai ca hrană, ci şi ca medicament. Dovleceii sînt originari din Mexic, dar au fost aduşi în Europa în urmă cu cîteva sute de ani de către turci şi italieni. Astăzi, e un ingredient nelipsit din bucătăria italiană.
Cîteva atenţionări speciale
• Medicina tradiţională spune că, practic, nu există nicio contraindicaţie pentru consumul de castraveţi şi dovlecei. Totuşi, persoanele cu hipertensiune severă, cu ascită sau alte afecţiuni la care aportul masiv de lichide în organism este limitat, trebuie să fie precaute, consumînd cantităţi mai mici din aceste legume pline de apă. De asemenea, persoanele cu digestie sensibilă trebuie să evite castraveţii şi dovleceii, dacă apar probleme ca indigestia, crampe abdominale, greaţă. Aceste simptome se datorează de obicei seminţelor, dacă le îndepărtaţi, efectele neplăcute vor dispărea. Sucul de dovlecei poate produce diaree şi balonare. De aceea, se va începe cura cu cantităţi ceva mai mici, mărindu-se doza pe măsură ce sistemul digestiv se obisnuieşte cu acest aliment proaspăt. Persoanele care fac tratamente cu antitrombotice de sinteză nu vor consuma mai mult de 100 de grame de dovlecel proaspăt sau de suc de dovlecel proaspăt pe zi.
Lasă un răspuns