Numărul copiilor români traficați în UE a crescut de 10 ori în doi ani

România este țara europeană cu cel mai mare număr de cetățeni UE victime ale traficului de persoane și cu grupări de infracționalitate organizată în continuă creștere, care acționează tot mai sofisticat. Unele dintre aceste grupări sunt conectate la rețele internaționale puternice, d​e mai bine de 15 ani. Conform datelor Comisiei Europene, România are anual peste 2.880 de victime identificate ale traficului de persoane, dar nu există niciun adăpost pentru acestea în sistemul public, în pofida legilor adoptate și a promisiunilor autorităților.

Vechile blocaje politice au făcut ca provocările cu care autoritățile române se confruntă de zeci de ani să rămână aceleași pe toate palierele principale – lipsa capacității autorităților de aplicare a legii să combată și să monitorizeze fenomenul, lipsa asistenței și protecției victimelor traficului de persoane, lipsa unor programe eficiente de informare și prevenire a acestui fenomen.

Guvernul României și-a asumat inclusiv recent eficientizarea luptei împotriva traficului de persoane, în contextul procesului de aderare a țării noastre la spațiul Schengen, atrag atenția mai multe ONG-uri, între care APADOR-CH, Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), Fundația Freedom House România, care i-au transmis premierului Nicolae Ciucă o scrisoare deschisă.

Ultimul raport al Comisiei Europene arată că:

-România are cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane (2.880 victime identificate).

-La fiecare 1 milion de locuitori România are 74 de victime, urmată de Ungaria cu 64 și Bulgaria cu 40.

-Numărul copiilor români traficați în UE a crescut de 10 ori în 2 ani.

-România este pe locul al doilea în UE din punct de vedere al numărului de persoane condamnate pentru trafic, inclusiv minori.

-Niciun adăpost în sistemul public pentru victimele traficului de persoane

-În România nu există niciun adăpost în sistemul public pentru victimele traficului de persoane.

Numărul de locuri în adăposturile ONG-urilor este foarte mic, iar finanțarea costurilor pentru asistența și protecția victimelor este foarte greu de acoperit din fonduri private, spun organizațiile semnatare ale apelului către guvern.

Măsurile de implementare a Legii 678/2001 prevăd înființarea a 9 adăposturi regionale pentru victimele traficului de persoane la Satu Mare, Botoșani, Iași, Galați, Ilfov, Giurgiu, Mehedinți, Timiș și Arad, însă niciunul dintre acestea nu este operaționalizat și funcțional conform standardelor necesare.

În special în perioada evaluărilor internaționale, în unele județe au fost improvizate adăposturi mixte cu alte tipuri de victime ceea ce duce la lipsa de asistență specializată pentru victimele traficului și la vulnerabilizarea victimelor violenței domestice.

Guvernul a adoptat recent Mecanismul Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane, document criticat de societatea civilă din cauza suprapunerii de competențe și incoerenței procedurilor de referire a victimelor minore. Consiliul Economic și Social a oferit, în marea sa majoritate, un aviz negativ. Reprezentantul sindicatelor polițiștilor din România a solicitat de asemenea, alături de reprezentanți ai societății civile, un aviz negativ. Cu toate aceste, Guvernul a decis adoptarea Mecanismului în forma inițială, fără amendamente, ceea ce face ca recunoașterea și protecția victimelor să fie un proces foarte centralizat la nivelul Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, care nu este o instituție independentă în România, ci subordonată Ministerului de Interne.

Competențele agenției au fost extinse pe baza competențelor instituțiilor similare din țările în care această autoritate este una independentă. ANITP, în ultimii 10 ani, a recunoscut un număr foarte mic de victime, între 30% și 50% din numărul victimelor cetățeni români raportați anual de Comisia Europeană.