Românii sunt cei mai îngrămădiţi locuitori ai Europei, depăşind de trei ori media ratei de supraaglomerare a locuinţelor din Uniunea Europeană, potrivit datelor cuprinse în Strategia Naţională a Locuirii.
În 2014, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre ţările Uniunii, depăşind de trei ori media de 16,9%, potrivit Eurostat. România a fost urmată de Polonia (44,2%) şi Bulgaria (43,3%). Rata de suprapopulare în rândul cetăţenilor expuşi riscului de sărăcie din România a fost de 63,7%, depăşită de Ungaria cu 71,0%.
Un alt indicator care oferă o imagine asupra calităţii locuirii este suprafaţa locuinţelor din România. În 2012, suprafaţa medie a unei locuinţe la nivelul întregii Uniuni Europene a fost de 102,3 mp. Suprafaţa medie utilă a unei locuinţe variază de la 46,9 mp în România, la 68,1 mp în Lituania până la 156,4 mp în Cipru.
În comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă de 34 mp pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 mp).
„Deşi 20 mp s-ar putea să nu pară prea puţin sau nerezonabil în comparaţie cu cele mai multe ţări din lume, este important de observat că suprafaţa medie locuibilă discutată aici este diferită de suprafaţa netă locuibilă pe persoană. Media de aici este calculată prin împărţirea suprafeţei rezidenţiale construite totale (inclusiv potenţialele clădiri libere) la populaţie. Deşi rata de vacantare este ridicată, ca în cazul României, suprafaţa medie netă pe persoană este, de fapt, mult mai mică“, se explică în Strategia Naţională a Locuirii, document pus în dezbatere publică de Guvernul României.
Grav este faptul că lipsa spaţiului de locuit este acută pentru familiile mai numeroase cu venituri foarte reduse, fiind asociată cu accesul deficitar la locuinţele publice subvenţionate.
La nivelul anului 2014, datele Eurostat poziţionează România pe primul loc în UE în privinţa ponderii populaţiei care nu deţine baie sau duş în locuinţă. Acest fapt înregistrează în populaţia totală o valoare de 31,7%, fiind urmată la mare distanţă de Letonia şi Lituania (16%, respectiv 12%). Această situaţie se repetă şi în cazul indicatorului privind existenţa grupului sanitar în interiorul locuinţei: România deţine cea mai ridicată valoare (33,3%), fiind urmată de Bulgaria (20%).
Strategia Naţională a Locuirii, la care Ministerul Dezvoltării lucrează de ceva timp, trasează harta locuirii în România până în 2030.
Lasă un răspuns