
Creştinii ortodocşi se află, de astăzi şi pînă în 15 august, în Postul Adormirii Maicii Domnului
• Este al treilea mare post din an, după cel al Paştilor şi cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
Creştinii ortodocşi se află, de astăzi şi pînă în 15 august, în Postul Adormirii Maicii Domnului, acesta fiind al treilea mare post din an, după cel al Paştilor şi cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Postul Adormirii Maicii Domnului (popular – al Sîntă-Măriei), care precedă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, e rînduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul cu care ea însăşi, după tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice. Se lasă sec în seara zilei de 31 iulie, iar cînd această dată cade miercurea sau vinerea, ca anul acesta, se lasă sec cu o zi mai înainte; de asemenea, postul se prelungeşte şi în ziua sărbătorii înseşi, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcîndu-se dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. Postul Sfintei Mării este un post cu dată fixă, începe în fiecare an pe 1 august şi se termină în ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august).
Cel mai nou dintre cele patru posturi de peste an
Ca vechime, Postul Adormirii Maicii Domnului este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată. Originea lui trebuie căutată, probabil, prin sec. V, cînd cultul Maicii Domnului a început a cunoaşte o dezvoltare mai mare şi cînd sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanţă. La început însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Astfel, credincioşii din părţile Antiohiei posteau o zi, pe 6 august – de praznicul Schimbării la Faţă -, cei din Constantinopol patru zile, iar creştinii din Ierusalim opt zile, scrie crestinortodox.ro; în Răsărit posteau în luna august şi de aceea postul era numit şi Postul lui August, alţii în septembrie (apusenii, cum fac pînă azi), iar alţii nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pămîntească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit. Data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul XII, la Sinodul din Constantinopol, ţinut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotărît ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze 14 sau 15 zile, pînă la Sărbătoarea Adormirii (15 august), aşa cum, de altfel, se practica mai înainte prin unele părţi.
Post aspru, cu ajunare pînă la ora 15.00
Postul Sfintei Mării este un post aspru, dacă ţinem seama de faptul că Biserica Ortodoxă ne cere ajunare pînă la ora 15.00, în zilele de luni, miercuri şi vineri, iar după această oră, ne cere să consumăm mîncare uscată. Nici în celelalte zile nu avem parte de un post uşor: marţi şi joi se mănîncă fără ulei, iar sîmbăta şi duminica avem dezlegare la untdelemn şi vin. Totuşi, postul Sîntă-Măriei este mai uşor decît al Patruzecimii, însă mai aspru decît al Naşterii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli. Tipicul cel mare şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare prescriu ajunare lunea, miercurea şi vinerea, pînă la Ceasul IX, cînd se consumă mîncare uscată; marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sîmbăta şi duminica se dezleagă, aşa cum am menţionat deja, la untdelemn şi vin. La 6 august (sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, pe Muntele Tabor), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin, dar în Pravila mare se dă dezlegare la vin şi untdelemn nu numai pentru sîmbete şi duminici, ci şi pentru marţi şi joi. În timpul acestui post se citesc în bisericile mănăstireşti, zilnic (alternativ), cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov.
Pentru liniştea acelor creştini care, din motive binecuvîntate, nu se pot abţine de la mîncare pînă la ora 15.00 şi nici nu pot urma recomandarea Bisericii de a mînca fără ulei, adică o mîncare cît mai uscată, Sfîntul Ioan Gură de Aur spune: „Stăpînul nostru e blînd şi cu omenie, nu ne cere nimic peste puterile noastre“.
O sărbătoare cu multiple semnificaţii
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului are multiple semnificaţii teologice şi spirituale pentru credincioşi. De altfel, însăşi icoana Adormirii Maicii Domnului arată această taină a primirii mamei în braţele lui Hristos, Fiul ei. În iconografie, lîngă sicriul binecuvîntat cu trupul Fecioarei se află Hristos în picioare, purtînd sufletul Maicii sale, ca pe un bebeluş. Acesta este gestul suprem de reciprocitate a iubirii. Cea care L-a ţinut în braţe pe Dumnezeu, acum odihneşte în braţele Fiului şi Stăpînului ei.
Rugăciune către Preasfînta Născătoare de Dumnezeu
Timpurile şi durata postului
• Toate miercurile şi vinerile de peste an, excepţie făcînd cele în care este dezlegare (harţi) şi anume: miercurea şi vinerea din Săptămîna Luminată; miercurea şi vinerea din săptămîna de după Rusalii; miercurile şi vinerile dintre Naşterea Domnului şi Botezul Domnului; miercurea şi vinerea din săptămîna Vameşului şi Fariseului; miercurea şi vinerea din săptămîna brînzei, în care se dezleagă la lapte, brînză şi ouă. Regimul postului în zilele de miercuri şi vineri e mai uşor decît cel al Postului Patruzecimii.
• Ajunări (posturi) de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5 ianuarie); Ajunarea din ziua Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august); Ajunarea din ziua Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie). Aceste zile de post au un regim mai sever.
• Posturile de mai multe zile în decursul anului bisericesc sînt:
1. Postul Patruzecimii (al Păresimilor, al Paştilor). La început, acest post nu se ţinea la fel peste tot: unii posteau o zi înainte de Înviere, alţii mai multe zile, pînă la o săptămînă. Din veacul IV avem dovezi că acest post era de 40 de zile, iar apoi de 6 săptămîni, pentru ca după aceea să se fixeze la 7 săptămîni (49 de zile), ultima săptămînă, numită a Patimilor, fiind considerată ca un post deosebit, mai sever. Postul Patruzecimii a fost privit totdeauna drept cel mai însemnat dintre toate posturile şi cel mai potrivit pentru primirea de către credincioşi a Sfintelor Taine – a Pocăinţei şi a Împărtăşaniei (Euharistiei) -, fiind cel mai nimerit prilej de curăţire de păcate, rugăciune şi fapte de milostenie. Şi porunca a IV-a bisericească consideră acest post drept cel mai potrivit pentru împlinirea obligaţiei minimale a creştinilor, de mărturisire a păcatelor.
2. Postul Sfinţilor Apostoli. Potrivit Constituţiilor Apostolice, acest post a fost rînduit de Biserică în amintirea Sfinţilor Apostoli şi îndeosebi a Sf. Apostoli Petru şi Pavel. Despre el ştim din veacul IV. El ţine de la Duminica I după Pogorîrea Duhului Sfînt (Duminica tuturor sfinţilor) şi pînă în ziua sărbătorii Sf. Apostoli Petru şi Pavel. Este un post mai uşor decît cel al Paresimilor.
3. Postul Adormirii Maicii Domnului. Este cel mai nou dintre toate posturile, datînd din veacul al V-lea. Durata lui de la 1 la 15 august s-a stabilit la un sinod din Constantinopol din 1166, ţinînd deci pînă la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
4. Postul Naşterii Domnului. Cele mai vechi mărturii despre acest post le avem din veacurile IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Romei Leon cel Mare. Dacă la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la acelaşi sinod din Constantinopol de la 1166, s-a stabilit la 40 de zile, anume de la 15 noiembrie pînă la 25 decembrie. Ultima lui zi, adică 24 decembrie, este zi de ajun (ajunul Crăciunului).
În privinţa severităţii lor, locul întîi îl ocupă Postul Patruzecimii, după care urmează Postul Maicii Domnului; Postul Sf. Apostoli şi al Naşterii Domnului sînt mai puţin severe, fiind egale în această privinţă, în ele acordîndu-se de mai multe ori dezlegare la untdelemn, vin şi peşte. u Preasfîntă stăpînă, de Dumnezeu Născătoare, depărtează de la noi, păcătoşii şi nevrednicii robii tăi, trîndăvirea, uitarea, nerecunoştinţa, lenevirea şi toate gîndurile cele rele şi viclene, urîte şi defăimătoare. Alungă-le de la inimile noastre cele ticăloase şi de la sufletele noastre cele întinate şi de la mintea noastră cea întunecată. Stinge văpăia patimilor noastre şi ne ajută că neputincioşi sîntem. Fereşte-ne de aducerile aminte, de deprinderile cele viclene şi de toate faptele cele rele, din noapte şi din zi şi ne izbăveşte de ele. Că preabinecuvîntat şi preamărit este numele tău cel sfînt, în cer şi pe pămînt, în vecii vecilor. Amin!
Lasă un răspuns