Pentru un bronz perfect, trebuie să ţinem cont de orele de plajă, cremele fotoprotectoare, ce mîncăm şi ce bem, unde ne întindem la soare şi chiar de lucrurile care ne înconjoară.
Razele soarelui tot mai puternice au dat startul sezonului de plajă. La munte, la mare, la piscină, la picnic vrem să ne bronzăm. Soarele este un medic fără egal, lăsîndu-l să acţioneze asupra pielii, ne întărim sănătatea. Dar dincolo de beneficiile terapeutice, expunerea la soare ne colorează pielea şi acest lucru ne place. Bronzarea are valenţe estetice, a devenit o modă, un scop al femeilor şi bărbaţilor, dar şi al saloanelor de înfrumuseţare. În vacanţă, facem totul pentru un bronz frumos: stăm cît mai mult la plajă, ne ungem cu creme autobronzante, fotoprotectoare, hidratante. În realitate, un bronz sănătos, strălucitor şi durabil înseamnă mai mult decît uleiuri de plajă. Dacă nu ştiaţi, contează şi hidratarea, ceea ce mîncăm, orele la care stăm la soare, totul în concordanţă cu tipul de piele, starea de sănătate şi chiar zona geografică. Dacă vreţi să vă bronzaţi frumos şi sănătos, aveţi nevoie de aceste sfaturi.
Cură cu soare
Au nevoie de soare şi cei bolnavi şi oamenii sănătoşi. Sub acţiunea razelor ultraviolete se formează vitamina D, o substanţă preţioasă pentru sănătate. Doar 15 minute pe zi de expunere la soare asigură necesarul zilnic de vitamina D. Această vitamină intervine în metabolismul calciului şi al fosforului, contribuie la prevenirea cariilor, osteoporozei, rahitismului, răcelilor, conjunctivitelor, afecţiunilor glandei tiroide, pancreasului, creşte rezistenţa organismului împotriva infecţiilor, influenţează procesele de coagulare a sîngelui, de transport a influxului nervos spre muşchi, sinteza globulelor roşii, bună asimilare a vitaminei A. Expunerea la soare are efecte benefice în boli cronice de piele precum acnee, eczeme şi psoriazis, previne bolile de inimă, scade nivelul colesterolului, ajută la prevenirea mai multor tipuri de cancere. Cura de soare mai e recomandată şi în cazuri de: randament intelectual scăzut, dureri de cap, insomnii, hipertensiune arterială. S-a observat că TA este mai mare în timpul iernii şi mai scăzută vara. Tot razele soarelui sînt răspunzătoare şi pentru declanşarea producerii de serotonină, substanţa produsă de creier care dă senzaţia de bine, luptă cu depresia şi îmbunătăţeşte viaţa sexuală.
Diferenţa între baia de soare şi statul la plajă
Cel mai bun moment pentru o baie de soare este atunci cînd soarele răsare şi este de culoarea roz. Pentru ca efectele să fie maxime, ar fi bine să nu mîncaţi nimic nici înainte şi nici după, timp de aproximativ două ore. În timpul expunerii la soare este complet interzis să se consume cafea, alcool sau tutun. În prima săptămînă este recomandat să ne expunem corpul 3-4 minute, ajungînd apoi la 10 minute în săptămînă următoare. În a treia săptămînă, vom sta la plajă pînă la maximum 20 de minute. Aceste reguli sînt valabile doar în cazul expunerii corpului dimineaţa, la răsăritul soarelui. Vom observa că pielea se va bronza curînd, cu tentă uşor aurie. Orele cele mai potrivite pentru plajă sînt între 8 şi 10 dimineaţă. Expunerea trebuie făcută progresiv şi egal pe toate părţile corpului. Pentru un bronz sigur şi frumos, ar trebui să fie de ajuns o oră pe zi de stat la soare. Chiar dacă se stă toată ziua la soare, nu se obţine un bronz mai intens, ci arsuri. Expunerea la soare se va întrerupe dacă apar semne de stare febrilă sau subfebrilă, senzaţie de greaţă sau vărsături. Pentru cei cu pielea mai sensibilă, este recomandabil să se şteargă pe tot corpul cu un prosop la ieşirea din apă, deoarece fiecare picătură de apă de pe corp reflectă razele solare şi le intensifică. Ochii trebuie protejaţi cu ochelari de soare.
Cu bronz, fără bronz
Anticii venerau soarele şi-i apreciau proprietăţile curative. Dar în Evul Mediu, oamenii credeau că înnegrirea pielii este degradantă, fiind doar pentru cei care muncesc în soare, în timp ce culoarea albă a pielii era emblema aristocraţiei. În perioada anilor ’20, efectul terapeutic al soarelui era promovat în întreaga lume, în timp ce două mari personalităţi franceze au adus bronzul în vogă. Faimoasa creatoare Coco Chanel s-a întors la Paris după o croazieră, cu un ten care devenea ultimul răcnet în materie de modă. Iar pielea „de caramel“ a cîntăreţei Josephine Baker a făcut că toate femeile să-şi dorească să aibă un asemenea ten. Drept urmare, costumele de baie, care pînă atunci trebuiau să acopere pielea, acum o expuneau cu îndrăzneală. În anii ’50 a apărut pe piaţă şi prima cremă autobronzantă. În decursul anilor ’70-’80 a intrat în atenţie problema cancerului de piele ca efect al expunerii în exces la razele soarelui. În 1979 s-a descoperit că loţiunile cu ecran protector pot ajuta la prevenirea acestei afecţiuni. Astăzi, soarele se pare că ridică o serie de alte probleme. Degradarea chimică a stratului de ozon deschide larg calea pentru radiaţiile ultraviolete emise de soare. Însă cheia pentru a beneficia de efectele terapeutice ale soarelui o reprezintă moderaţia.
Protecţia e obligatorie
Cremele cu factor de protecţie au rol de ecran împotriva radiaţiilor ultraviolete, scăzînd riscul de cancer de piele. Însă nu garantează că, dacă vă expuneţi la ultraviolete la ore nepotrivite nu veţi face melanom. Sînt produse cosmetice, creme, pudre sau loţiuni, care nu acţionează decît asupra stratului superficial al pielii. Cremele trebuie alese în funcţie de coeficientul lor de protecţie şi de tipul de piele a fiecărui individ. E bine să folosiţi produse de calitate. Crema se aplică numai pe pielea uscată, cu 15-30 minute înainte de a merge la plajă. Acoperiţi cu cremă toate părţile corpului, inclusiv urechile şi partea din spate a genunchilor şi a picioarelor. Produsele de protecţie solară trebuie reaplicate la fiecare două ore şi după ce ieşiţi din apă sau după momentele de transpiraţie abundentă. Folosiţi creme diferite pentru părţi diferite ale corpului, întrucît pielea este mai sensibilă în unele locuri. De exemplu, crema de faţă cu protecţie solară este mai delicată cu pielea din jurul ochilor, nasului şi buzelor, este mai light decît cea de corp, mai consistentă. Cele mai expuse zone la arsuri solare sînt nasul, umerii, decolteul şi buzele. Prin urmare, în aceste zone este bine să aplicaţi o cremă cu factor de protecţie mai mare. Pentru cicatrice, sîni sau aluniţe există batoane speciale cu vitamine, minerale şi factor de protecţie de la 25 în sus.
Fiecare tip de piele cu nevoile ei
Lumina soarelui are efect bun asupra organismului, dacă expunerea nu este în exces. În primele 2-3 zile de plajă şi pentru ten foarte deschis se foloseşte o cremă cu factor de protecţie SPF 30 sau chiar mai mare, apoi se poate alege o cremă cu SPF 15 sau SPF 10. Factorul de protecţie trebuie să se potrivească perfect tipului de piele: cu cît e mai deschisă şi mai sensibilă, cu atît acesta trebuie să fie mai mare. Pentru protecţie sporită a buzelor, există balsamuri speciale, cu rol protector. Dacă vă băgaţi în apă, alegeţi loţiuni rezistente la apă. Bebeluşii şi copiii mici au pielea foarte sensibilă deoarece straturile acesteia sînt mult mai permeabile, activitatea glandelor sebacee este scăzută, iar pelicula hidrolipidică este insuficient dezvoltată. Pielea lor nu produce suficientă melanină, pigmentul care protejează pielea în mod natural de razele ultraviolete. Pentru cei mici şi persoane cu piele sensibilă, e necesară o cremă cu indice de protecţie de peste 50. Pe de altă parte, factorul de protecţie mai ridicat inhibă procesul producerii de vitamină D. De aceea, e bine să ne expunem la soare şi cu o cremă fotoprotectoare mai slabă, însă numai la ore la care radiaţiile ultraviolete nu sînt agresive.
Testul umbrei
Folosiţi produsele de protecţie solară chiar şi cînd staţi la umbră sau în zilele cu nori. 80% din razele ultraviolete străpung şi cea mai groasă perdea de nori. Razele UVB pot penetra suprafaţa apei dintr-o piscină pînă la un metru adîncime. Putem să ne orientăm şi după testul umbrei. Dacă umbra este mai mică decît persoana înseamnă că razele UV în acel moment sînt foarte intense. Dacă, în schimb, umbra este dublul înălţimii persoanei, atunci este momentul cel mai potrivit pentru o baie de soare sănătoasă. În orice caz, cea mai proastă idee e să ne expunem soarelui între orele 10,00 şi 16,00. Specialiştii spun că 60% din cantitatea de ultraviolete eliberată într-o zi, vine în acest interval orar. Sînt suficiente 10-15 minute de soare puternic puternic, ca să ne ardem, iar celulele noastre să se aleagă cu ADN-ul afectat, deci cu cancer. E bine să consultăm un dermatolog înainte de a pleca în vacanţă. El va preciza care sînt zonele tegumentare cu timpi diferiţi de bronzare, diferite de la individ la individ. Tot medicul va sesiza anumite afecţiuni care ar putea fi agravate în timpul expunerii la radiaţiile ultraviolete.
Apa, nisipul şi altitudinea amplifică radiaţiile
Un bronz sănătos este mai puţin intens decît unul obţinut prin expunerea la UV, dar nu declanşează tumefieri (inflamări) ale pielii, înroşirea ei, senzaţii de mîncărime pînă la limita durerii, insolaţii, alergie, îmbătrînirea prematură a pielii şi chiar cancer. Atunci cînd ne aşezăm la plajă, trebuie să ştim că şi locul ales pentru a ne tolăni contează, direct sau indirect, pentru sănătatea pielii. Obiectele care ne înconjoară reflectă radiaţiile solare, amplificîndu-le intensitatea. Cele mai periculoase sînt apă şi nisipul. Dar altitudinea este un factor şi mai puternic şi bucuria de a căpăta un bronz de munte, durabil, ar putea fi umbrită de probleme mari. Bronzul de munte (de la o altitudine de peste 1.800 metri) aduce într-adevăr nuanţe diferite şi mai persistente. Dar la mare înălţime radiaţia solară poate fi cu pînă la 80% mai ridicată decît cea de la nivelul marii. Deci impresia că la munte nu avem nevoie de creme de protecţie şi măsuri speciale împotriva soarelui este falsă. Dimpotrivă, la altitudini mari, razele UV pot fi şi de 30% mai puternice decît cele de la nivelul mării. Nu vă lăsaţi păcăliţi de aerul curat şi răcoare, activitate solară există, razele ultraviolete sînt puternice şi mult mai puţin filtrate decît la şes.
Înainte şi după plajă
Pentru un bronz sănătos, uniform şi de durată, pielea are nevoie de o curăţare în profunzime înainte de a merge la plajă. Un gomaj delicat elimină stratul de celule moarte şi netezeşte epiderma. Razele soarelui usucă foarte mult pielea şi grăbesc procesul de îmbătrînire. O hidratare corespunzătoare şi progresivă ajută pielea să îşi refacă în mod constant bariera protectoare. Aplicaţi zilnic creme nutritive, dar care să se absoarbă repede în piele. După plajă, se recomandă duşuri cu apă călduţă. Băile fierbinţi sînt ultimele lucruri de care pielea are nevoie. Renunţaţi la exfoliante în favoarea unui săpun cu pH neutru. Apa prea fierbinte şi unele geluri de duş pot contribui la deshidratarea pielii. Iar la finalul băii, nu vă ştergeţi energic cu prosopul, tamponaţi uşor pielea. După plajă apare senzaţia că pielea „te ţine“ şi că e mai aspră decît înainte. Loţiunile after-sun sînt excelente pentru că hidratează, calmează şi au efect răcoritor. În plus, multe dintre ele au şi rol de fixare a bronzului.
Alimente care „bronzează“
Oricît ar părea de ciudat, există alimente care contribuie la un bronz frumos şi sănătos. Sînt alimente bogate în beta-caroten, care colorează pielea în galben-maroniu întărind bronzul natural: morcovii, afinele, fructele de pădure, caisele, piersicile, pepenele galben, în general produsele cu o hiperconcentraţie de coloranţi naturali. În plus, aceste alimente bogate în betacaroten protejează pielea de acţiunea nocivă a razelor soarelui şi cresc toleranţa la acţiunea razelor ultraviolete. Produsele farmaceutice care au la bază ulei de cătină dau şi ele impresia bronzării. La plajă, dieta trebuie să fie bogată în alimente care conţin şi vitamina E (consumate din timp, cu 2-3 săptămîni înainte de expunerea la soare). Un bronz frumos şi uniform este ajutat şi de vitamina B6 prezentă în cerealele integrale. Vitamina A ajută la o bronzare fără înroşirea pielii. De aceea, este indicat să mîncaţi unt proaspăt, lapte, ouă, morcovi, spanac. Lipsa vitaminei B2 din organism determină o pigmentare defectuoasă. De aceea, trebuie să mîncaţi legume verzi, lapte, roşii, carne, brînză, iaurt. Vitamina PP face pielea fină. Se găseşte în special în peşte, ficat, carne. Dacă evitaţi băuturile alcoolice, pigmentul se va forma mai repede. Un bronz obţinut rapid „se şterge“ la fel de rapid. De asemenea, consumaţi multe legume şi fructe bogate în licopen, un antioxidant care creşte cu pînă la 33% factorul de protecţie al pielii, în mod natural. Astfel de alimente sînt roşiile, ceaiul verde, fructele roşii şi fructele portocalii.
Ce sunt cremele autobronzante?
• Cremele autobronzante sînt produse cosmetice, deci acţionează mai mult ca o camuflare, ca o tatuare superficială şi temporară a pielii. Diferenţele între diferitele tipuri de loţiuni se fac în funcţie de performanţe: fluiditatea, puterea de pătrundere în piele, omogenitatea. Studiile recente au arătat că produsele autobronzante conţin cel puţin 5% DHA (dihidroxiacetona), un ingredient activ de bronzare care reduce efectele UVA şi protejează pielea.
6 feluri de a ne bronza
• Există 6 fototipuri de piele, clasificate după culoarea părului, a pielii, după predispoziţia la insolaţie, arsuri, precum şi după gradul de bronzare, pe scurt după reacţiile cutanate apărute la 30 minute de la expunerea la soarele verii.
1. roşcat cu piele albă, care nu se prea bronzează, foarte predispus la insolaţie
2. blond, cu piele deschisă la culoare, se bronzează puţin, predispus la insolaţie
3. şaten cu piele deschisă, bronzare uşoară, predispoziţie la insolaţie
4. brun cu piele închisă la culoare, bronzare puternică, rar face insolaţie
5. brun închis cu piele închisă la culoare, bronzare foarte puternică, foarte rar face insolaţie
6. negru cu piele neagră, bronzare maximă, niciodată nu face insolaţie.
Puterea UV
• Intensitatea ultravioletelor variază în funcţie de mai mulţi factori:
1. anotimp: UV sînt mai puternice vara decît iarna
2. latitudine: luna iunie este cea mai bogată în UV
3. ora: UV sînt mai puternice în cursul după amiezii
4. altitudine: UV sînt mai bogate la munte decît la mare
5. reflexie şi refracţie: UV sînt mai bogate pe luciuri (apă, gheaţă) şi pe suprafeţe albe (nisip, zăpadă)
6. puritatea aerului; cele mai nocive UV sînt cele care străbat un aer poluat
7. nori: atunci cînd soarele este acoperit de nori, efectul UV este foarte puternic.
Factorul de protecţie nu e doar un număr
• Pielea este cel mai mare organ al corpului omenesc, cu o suprafaţă de 1,5 metri pătraţi în cazul unui adult. Stratul profund al pielii este responsabil pentru producerea de melanină, care absoarbe razele ultraviolete nocive şi creează un pigment care îi oferă pielii aspectul de bronz după expunerea la soare. Nu există fotoprotecţie absolută. Factorul de protecţie solară (SPF) indică gradul de protecţie împotriva arsurilor solare al fiecărui produs, printr-un număr care arată de cîte ori este mai mare timpul care trece de la aplicarea cremei pînă la înroşirea pielii, faţă de timpul de înroşire a pielii fără aplicarea cremei. Valorile acestui factor variază de la 6 la 50+. Produsele cu SPF 6 absorb 87,5% din radiaţii, cele cu SPF 12 absorb 91,7% din radiaţii, SPF 15 absoarbe 94%, iar SPF 50 absoarbe 98% din radiaţii. Protecţia anunţată pe ambalajul produsului este calculată în condiţii standard, de aceea dacă nu aplicăm o cantitate suficient de mare şi dacă nu reaplicăm după baia în mare sau piscină, după ce ne-am şters cu prosopul sau dacă transpirăm, această protecţie este considerabil mai redusă. Cremele de protecţie conţin filtre selective (chimice), din substanţe organice complexe care au efecte dăunătoare multiple, în special asupra copiilor. Specialiştii avertizează că e bine să nu folosim acele creme de protecţie solară care conţin: parabeni/conservanţi, alcool etilic, ftalati, formaldehyde, silicon, nanoparticule de silica, nanoparticule de dioxid de titan, nanoparticule de tetra-methylbutylphenol, coloranţi sintetici, sodium lauryl sulfate (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), fenoxietanol, uleiuri minerale, benzophenone-3, nickel, alergeni cunoscuţi, parafine, parfum sintetic. Aceste substanţe au potenţialul cancerigen, mutagen sau toxic.
Lasă un răspuns