Sănătate: Plante care nu te lasă să dormi

Ceaiurile din cătină, Aloe vera, ceai verde, ghimbir, ginseng sînt binefăcătoare ziua, dar seara nu sînt recomandate, deoarece pot provoca insomnie
Se spune că un ceai de plante băut înainte de culcare linişteşte şi favorizează somnul. Dar s-ar putea ca efectul să fie exact opus şi să ne alegem cu o insomnie. Infuziile din anumite plante pot alunga somnul. Ca să nu mai vorbim de alimente care trebuie evitate la cină deoarece fie sînt nesănătoase şi îngreunează digestia, fie sînt foarte sănătoase, dar dau prea multă energie şi e posibil să nu închideţi un ochi toată noaptea. A doua zi, veţi avea o dimineaţă lipsită de energie, veţi fi morocănoşi şi irascibili. Deşi pare bizar, anumite remedii naturale, fructe şi legume extrem de preţioase pentru sănătate nu sînt deloc recomandate seara. Iată cîteva plante binefăcătoare în timpul zilei, dar care se transformă noaptea în inamici ai odihnei.

Ghimbirul poate anihila chiar şi efectul anesteziei

Ceaiul de ghimbir combate disconfortul digestiv, previne apariţia diareei, balonării, indigestiei, a arsurilor stomacale. Întăreşte sistemul imunitar datorită cantităţii mari de antioxidanţi. O ceaşcă de ceai de ghimbir consumată zilnic ne fereşte de accident vascular cerebral, blocînd depozitarea grăsimilor pe artere şi reducînd nivelul de colesterol rău. Ajută la prevenirea diferitelor forme de cancer. De asemenea, ceaiul de ghimbir este extrem de eficient în tratarea răcelilor, decongestionează căile nazale, ajutînd la ameliorarea tusei şi favorizînd expectoraţia. În plus, ameliorează simptomele supărătoare ale alergiilor. Ceaiul de ghimbir este excelent şi pentru o bună circulaţie a sîngelui, previne formarea cheagurilor, are efect afrodisiac. Aminoacizii şi mineralele din rădăcina de ghimbir reduc riscul de boli cardiovasculare. Este dovedit că acest ceai e soluţia ideală în combaterea simptomelor răului de maşină sau de avion. Face minuni şi în ceea ce priveşte sănătatea articulaţiilor, previne crampele musculare şi menstruale sub formă de comprese aplicate local. Consumul de ceai de ghimbir este contraindicat bolnavilor cu afecţiuni renale şi gravidelor. În combinaţie cu analgezice sau antihipertensive, scade tensiunea arterială şi poate cauza palpitaţii şi sîngerări. Cu toate că e o plantă utilă, ghimbirul nu e recomandat decît în prima jumătate a zilei, deoarece efectul ceaiului este unul energizant. Mai mult, substanţele din această plantă interferează cu cele folosite în anestezii generale, efectul energizant e atît de puternic încît ghimbirul poate anula efectul anesteziei.

Ceaiul verde, înlocuitor pentru cafea

În general, ceaiurile din plante care conţin teină, precum ceaiul verde şi cel negru, nu se administrează după ora 16-17, deoarece au efect excitant asupra organismului şi pot crea probleme de somn. Ceaiul verde oferă organismului un surplus de putere şi este recomandat în stările de oboseală cronică şi la creşterea capacităţii de concentrare, de aceea nu trebuie consumat seara. În culturile orientale unde se consumă ceai verde frecvent, cantitatea obişnuită este de 3 căni pe zi. Dar europenii n-ar trebui să depăşească două căni, pentru a se evita eventualele tulburări de somn. Consumat în doze rezonabile, dimineaţa, ceaiul verde asigură o bună funcţionare a sistemului nervos, protejează de cancer, scade colesterolul rău şi îl creşte pe cel bun. Previne trombozele, reduce glicemia şi protejează ficatul împotriva substanţelor toxice. Rata bolilor de inimă este scăzută în ţările în care se bea tradiţional ceai verde. Ceaiul e bun şi ca apă de gură, îndepărtează bacteriile şi mirosul neplăcut. Ceaiul verde luptă cu virusul gripei, încetineşte evoluţia bolii Parkinson, păstrează aspectul tînăr al pielii, regenerînd epiderma. Îmbunătăţeşte structura osoasă, prevenind osteoporoza, accelerează metabolismul, are acţiune diuretică. Combate durerile de cap, tartrul, parodontoza şi celulita. Consumat în exces, poate provoca nu doar insomnie, ci şi constipaţie, indigestie şi agitaţie. E contraindicat celor care suferă de anemie feriprivă.

Ceaiul negru stimulează vigilenţa

Frunzele de ceai negru şi de ceai verde provin de la aceeaşi specie de copac, Camellia sinensis. Ceaiul negru, mai popular în Occident, se obţine prin presare viguroasă, pe cînd ceaiul verde, folosit de asiatici, este făcut din frunzele presate mai blînd. Ceaiul negru conţine mai multă teină decît cel verde, dar mai puţină cofeină decît cafeaua. Dă energie corpului, aşa că este unul dintre acele ceaiuri care nu trebuie consumate seara. În plus, protejează împotriva bolilor cardiovasculare şi reduce riscul apariţiei cancerului. Deşi se numără printre băuturile cu cea mai mare concentraţie de antioxidanţi, nu este indicat să beţi mai mult de una-două căni de ceai negru sau verde pe zi şi în niciun caz după ora 17,00. Conţine între 2-4% cofeină care stimulează gîndirea şi vigilenţa. Este recomandat pentru tratarea durerilor de cap şi a tensiunii arteriale, prevenirea bolilor de inimă, rigidizarea arterelor, reduce riscul apariţiei cancerului de colon şi stomac, pulmonar, ovarian. Acest ceai este folosit pentru ameliorarea diabetului de tip 2, în curele de slăbire. Sub formă de comprese, atenuează ridurile. Dacă masaţi faţa cu un cub îngheţat de ceai negru veţi stimula circulaţia sîngelui. Persoanele care au părul închis la culoare pot folosi ceaiul negru pentru a-şi înviora nuanţa, iar la clătire, ceaiul negru dă strălucire podoabei capilare. Băut în exces, ceaiul negru diminuează absorbţia fierului la nivelul intestinului, ceea ce dăunează persoanelor anemice şi gravidelor. Ceaiul negru este contraindicat şi persoanelor care au deficienţă de calciu. Hipertensivii pot consuma o ceaşcă de ceai negru pe zi, cu acordul medicului.

Ginseng, planta de care nu ai nevoie seara

Un alt ceai care nu te lasă să dormi este cel de ginseng. De fapt, rolul lui e să prevină epuizarea fizică şi intelectuală, să cească performanţele sportive, să îmbunătăţească sistemul imunitar şi activitatea sistemului nervos, crescînd rezistenţa organismului la evenimentele stresante. În plus, revitalizează instant organismul, aducînd tonus, energie şi optimism. Aşa că nu aveţi nevoie de gingseng seara. Dimpotrivă, dimineaţa, poate înlocui cu succes cafeaua. În compoziţia acestei plante intră peste 25 de ginsenozide, care au efecte analgezice şi antipsihotice. Întăreşte sistemul imunitar şi împiedică instalarea depresiilor. Gingsengul este una din cele mai folosite plante din lume. Este considerat un simbol al vieţii, fiind denumit şi „alimentul nemuririi“ sau „rădăcina vieţii“. În China, aproape orice reţetă prescrisă de medic conţine ginseng. Are efecte antiinflamatoare, antioxidante. Contribuie la îmbunătăţirea digestiei şi respiraţiei, fertilităţii, tensiunii arteriale, hipoglicemiei, inflamaţiilor articulare, funcţiei hepatice. Sub acţiunea ginsengului, infecţiile dau înapoi, convalescenţa este mai scurtă, puterea de muncă sporeşte. S-au semnalat cazuri în care femeilor de peste 70 de ani, care au abuzat de ginseng, le-a revenit ciclul menstrual. Excesul de ginseng mai poate produce erupţii pe piele.

Excesul de vitamină C te ţine treaz

Ceaiul de cătină (ginsengul românesc) este recomandat în cazul surmenajului, a carenţelor de vitamine, în stările de convalescenţă, pentru creşterea performanţelor sportive şi pentru a da un plus de energie. Dar e şi unul dintre cele mai bune ceaiuri energizante din fructe, deci nu e bine să beţi seara la culcare acest ceai. Acelaşi efect îl are şi ceaiul de măceşe, o sursă bună de vitamina C, cu efecte antiîmbătrînire. Oferă echilibru interior şi revitalizează organismul, aşa că nu trebuie consumat seara. În general, fructele sînt mari depozite de energie, motiv pentru care nu trebuie să lipsească de la micul dejun. De fapt, fructele reprezintă cea mai bună soluţie pentru un flux constant de energie pe tot parcursul zilei, dar şi pentru o siluetă suplă. Dintre fructe, cele mai active sînt piersicile, pentru că sînt uşor asimilabile de organism, revigorarea fiind instantanee. Strugurii şi stafidele, care sînt de fapt boabe de struguri uscate, sînt foarte energetice, iar caisele, bananele, kiwi sînt recomandate cu aproximativ o oră înainte de a face efort, tocmai pentru că oferă un plus de energie. Orice ceai din aceste fructe vă va da nervozitate, nu calmul necesar pentru a adormi. Iar dacă beţi suc de fructe, sigur nu veţi mai pune geană pe geană. Dintre toate, sucul din fructe proaspete de cătină este o bombă energizantă, cel mai puternic concentrat de energie pe care natura ni-l pune la dispoziţie. Alte plante contraindicate seara: coacăzele negre. Bogate în vitamina C şi fibre, portocalele refac stocul de energie. Chiar şi mirosul energizează, deci pot produce insomnii.

Mai bine un pahar de lapte

Energizează şi infuzia de cicoare, de rozmarin, de Ginkgo biloba, aloe vera. Ceaiul de lemn dulce aduce o mulţime de beneficii organismului, dar este inclus pe lista de ceaiuri care nu trebuie consumate seara. Oferă energie, alungă stresul şi echilibrează nivelul zahărului din sînge. În plus, ajută substanţial digestia şi stimulează atenţia. Ceaiul de mentă se bea în caz de oboseală, suprasolicitare intelectuală, stres sau epuizare, dar nu mai mult de trei ceşti pe zi şi nu în cure lungi. Ceaiul de aloe vera este un tonic general care sporeşte starea de bine şi ajută la detoxifierea organismului, dar nu trebuie băut înainte de culcare. Un alt ceai energizant este cel de guarana, plantă care ajută la recuperarea fizică rapidă după un efort susţinut. Ceaiul din această plantă este un excitant nervos puternic, îmbunătăţeşte memoria, întăreşte imunitatea şi măreşte vitalitatea. În schimb, puteţi bea un pahar de lapte, are efect liniştitor, datorită conţinutului bogat în aminoacizi, care au rezultat sedativ. De aceea, un pahar de lapte noaptea vă va ajuta să dormiţi mai bine. Calităţile laptelui pot fi amplificate prin adăugarea unei linguri de miere naturală. Acesta este un remediu excelent pentru un somn bun de noapte şi pentru sănătate, în general. Unii specialişti cred că sîntem liniştiţi mai mult de obiceiul de a bea un pahar de lapte, decît de laptele în sine. Nu contează explicaţia, important e să vină Moş Ene.

Ciocolata nu-i bună seara

Ca să doarmă bine, pe lîngă ceaiuri, oamenii obişnuiesc să bea seara un pahar de vin. Este sănătos, dar nu şi pentru somn. Alcoolul întrerupe somnul pentru mersul la baie. Afectează memoria şi gîndirea, iar a doua zi apar agitaţia şi oboseala. Băuturile energizante sînt bogate în cafeină şi taurină, substanţe care stimulează vigilenţa şi adrenalina. Numeroase studii au demonstrat că persoanele care consumă pe parcursul unei zile băuturi energizante vor avea probleme şi noaptea, neputînd să adoarmă. Cofeina este cel mai mare duşman al somnului. Acţionează ca stimulent şi poate să rămînă în corp şi ore întregi, deci contează nu doar cantitatea, ci şi ora la care e băută ultima ceaşcă. Încercaţi să renunţaţi la cafea după ora 17,00. Nu doar cafeaua este bogată în cafeină. Şi băuturile răcoritoare carbogazoase au un conţinut ridicat de cafeină, la fel ca ceaiul negru şi verde. Ciocolata, tablete sau fierbinte, cu lapte sau fără, conţine cofeină, dar şi tiramină, substanţă care ulterior se transformă în dopamină, un stimulent care provoacă agitaţie şi strică somnul pe timpul nopţii. Păstraţi batonul de ciocolată pentru micul dejun. Două-trei pătrăţele de ciocolată neagră aduc energie, datorită conţinutului de cacao. Mai mult, untul de cacao din compoziţie este şi el un bun stimulent, care îmbunătăţeşte starea de spirit.

Ceaiuri bune seara şi rele dimineaţa

Ceaiurile recunoscute ca fiind bune sedative nu sînt deloc recomandate la micul dejun. Valeriana a fost folosită ca tranchilizant uşor şi somnifer de mai bine de 1.000 de ani. Dar, spre deosebire de medicamente, nu produce ameţeli a doua zi şi nu creează dependenţă. O altă plantă bună pentru un somn odihnitor este passiflora, cu rol de sedativ uşor. Sunătoarea ajută cu succes în stări de anxietate şi stres, îmbunătăţind calitatea somnului. Are o reputaţie universală de sedativ deoarece activează hormonul somnului, melatonina. Muşeţelul are şi el virtuţi calmante, îmbunătăţind şi digestia, fapt ce induce un somn bun. Şi alte plante luptă cu insomnia: ciuboţica-cucului, conurile de hamei, macul, mărarul, măghiranul, păducelul, sulfina, salcia, ruşcuţa, şovîrful, talpa-gîştei, teiul, urzica moartă. Mai putem să ne relaxăm înaintea somnului şi cu un săculeţ de pînză cu flori de levănţică pus lîngă pernă. Se poate folosi şi o pernuţă cu hamei. Se bea o cană de lapte îndulcit cu miere, la care se adaugă 1-2 linguriţe pudră de seminţe de fenicul sau 3 picături de ulei volatil de lavandă. Băile cu o oră înainte de culcare sînt benefice pentru un somn odihnitor. Se pot face băi cu infuzie de levănţică, flori de tei sau extract de flori de fîn. În cromoterapie, se foloseşte contra insomniei culoarea albastră. Iar în aromoterapie, uleiurile volatile din cimbru, busuioc, levănţică sau portocal.

Alimente de la care îţi sare somnul

– Broccoli, conopidă (crucifere, în general). Conţin fibre insolubile care încetinesc digestia.
– Brînzeturi, mai ales parmezan. Conţin un aminoacid (tiramina), care alungă somnul şi efectul durează preţ de cîteva ore.
– Cereale integrale din ovăz, secară. Produc energie.
– Friptură. Se digeră greu.
– Spanac. Leguma lui Popeye dă energie fizică, nu e recomandată insomniacilor.
– Roşii. Dau arsuri la stomac şi pot provoca insomnii.
– Conserve şi carne afumată, mezeluri. Conţin niveluri ridicate de tiramină, substanţă ce stimulează creierul să elibereze mai multă noradrenalină, ce ne face să ne simţim în alertă.
– Sos de tomate, pizza, chili şi alte alimente picante. Provoacă tulburări digestive, agitaţie asociate cu insomnia.
– Alimente procesate şi semiprocesate. Conţin un nivel ridicat de tiramină, ceea ce determină creierul să intre în stare de agitaţie.
– Paste, orez şi cartofi. Amidonul, în general, sînt o alegere proastă înainte de culcare. Strică somnul şi produc simptome asemănătoare mahmurelii dimineaţa, cum ar fi dureri de cap şi de stomac.
– Sare. Duce la acumularea fluidelor în organism şi vă puteţi trezi umflat dimineaţa.
– Zahăr. Prea multe alimente dulci pot duce la treziri mai frecvente în timpul nopţii.
– Seminţe de floarea-soarelui. Contribuie cu succes la atenuarea oboselii.
– Seminţe de in. Conţin cantităţi mari de acizi graşi esenţiali omega-3 şi omega-6, implicaţi în producerea de energie.
– Nuci. Sînt o sursă superioară de energie, zăbovind în stomac mai mult decît carbohidraţii şi proteinele. Oferă mai multă energie decît cafeaua. Luptă cu oboseala resimţită în muşchi, dar şi cu oboseala emoţională. Proteinele din nuci sînt transformate în energie care ajunge pentru mai mult timp.
– Dovlecei. Pun în mişcare meridianele energetice.
– Apă. E recomandată celor vlăguiţi, pentru a-şi recăpăta energia.
– Seara trebuie evitate mesele copioase, bogate în proteine, alimentele prăjite, preparatele cu grăsime animală ori alimentele care produc fermentaţie, murăturile în oţet sau conservele în bulion, îngheţata, vinetele, napolitanele.