Informaţii extrem de îngrijorătoare vin de la Uniunea Europeană în privinţa sănătăţii românilor. Suntem cei mai bolnavi şi murim mai devreme cu 6 ani faţă de media UE. Şi asta pentru că în România prevenţia aproape că nu există. România are în continuare cei mai puţini medici şi asistenţi, nu are aparatură suficientă, sistemul este subfinanţat. Toate acestea la un loc, coroborate cu o alimentaţie proastă, duc la scăderea dramatică a vârstei de supravieţuire, arată un raport al Comisiei Europene. În ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile, România ocupă locul al patrulea în UE după Lituania, Letonia şi Ungaria. În timp ce media UE este de 80,9 ani, în România, media speranţei de viaţă este de 75,3 ani. „Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei. Alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezintă o preocupare majoră. Deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool şi rămâne de văzut dacă noua legislaţie privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”, arată Comisia Europeană.
Cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea românilor au atins un nivel minim istoric, potrivit raportului. Acestea sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %). „Subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcţionate către spitale şi asistenţa medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistenţa primară şi comunitară sunt în continuare subdezvoltate”, se mai arată în document. Potrivit Comisiei Europene, ineficienţa serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital, dar şi subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii şi integrarea deficitară a serviciilor de asistenţă accentuează situaţia asistenţei primare.
Comisia Europeană vorbeşte şi despre deficitul de forţă de muncă în domeniul sănătăţii, care rămâne critic, deoarece numărul de medici şi de asistente medicale este printre cele mai scăzute din Europa. „În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale substanţiale şi rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenţi din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanţa a fost adoptată ca urmare a unor proteste şi se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical şi la reducerea emigraţiei. Sistemul de sănătate din România se confruntă şi cu probleme de guvernanţă. Nu există o evaluare sistematică a performanţelor şi, în general, nu există transparenţă. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniştri ai sănătăţii în zece ani, precum şi schimbări frecvente de management la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea şi progresul reformelor”, arată Comisia Europeană.
Lasă un răspuns