O veche terapie ce se bazează pe folosirea de virusuri care „mănîncă“ bacterii revine în actualitate şi se bucură de interes în ţări precum SUA, Belgia, Elveţia şi Franţa, ca soluţie la dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că dacă nu se face nimic pentru prevenirea utilizării abuzive a antibioticelor sau pentru găsirea unor molecule noi, lumea se îndreaptă către o eră post-antibiotice, în care infecţiile comune vor începe să ucidă.
Un francez a reuşit să-şi salveze piciorul graţie fagoterapiei, metodă uitată după apariţia antibioticelor. A fost tratat în Georgia, una dintre foarte puţinele ţări unde fagoterapia este încă propusă ca variantă de tratament. Metoda e utilă în infecţiile care afectează oasele şi articulaţiile, ale tractului urinar, pulmonare, oculare. Descoperită în timpul Primului Război Mondial şi dezvoltată în anii 1920, fagoterapia se bazează pe folosirea de virusuri (bacteriofagi) care mănîncă bacteriile din natură (inclusiv în ape uzate) sau în corpul uman (în intestin, de exemplu).
Virusurile nu distrug decît anumite tulpini de bacterii, dar nu provocă niciodată efecte secundare grave în organism, ca antibioticele. Tratamentul este de obicei de scurtă durată (două pînă la trei săptămîni) şi semnificativ mai puţin costisitor decît cel cu antibiotice. Dar dezvoltarea fagoterapiei este împiedicată de lipsa de interes a laboratoarelor mari, deoarece fagocitele sînt derivate din natură şi, prin urmare, non-brevetabile, iar randamentul investiţiilor este considerat prea mic.
Cu toate acestea, unele companii au început să se intereseze de aceşti bacteriofagi, clasificaţi ca medicamente de către Uniunea Europeană începînd din anul 2011. UE a lansat în 2013 proiectul Phagoburn, pentru a testa fagocitele împotriva bacteriilor rezistente care atacă arsurile mari. 12 pacienţi urmează să participe la acest test.
Lasă un răspuns