Curmalele sînt recunoscute ca fiind fructe cu proprietăţi extraordinare, care în multe ţări întăresc sănătatea şi prelungesc viaţa. În China există un grup de oameni centenari care au ca aliment de bază curmalele. Acestea conţin 23 tipuri de aminoacizi, care nu se găsesc în majoritatea altor fructe. La fel, curmalele sînt bogate şi în triptofan, care este foarte important pentru funcţionarea optimă a creierului şi menţinerea unei stări psihice normale, îndeosebi pentru persoanele în vîrstă. Triptofanul transformă procesul de îmbătrînire în unul mai lent. Datorită combinaţiei cantităţii enorme de zahăr (glucoză şi fructoză – 26-55%), care se asimilează rapid de organism) cu vitamina B 5, fructele palmierului de curmale au proprietatea nu doar de a te ţine sătul, ci şi de a recupera forţa fizică, de a da energie şi prospeţime creierului şi nervilor.
Specialiştii susţin că 10 curmale pe zi sînt de-ajuns pentru a asigura necesarul zilnic de magneziu, cupru, sulf, jumătate din necesarul de fier, o pătrime din nevoia de calciu. Astfel, consumînd doar curmale şi apă poţi trăi cîţiva ani.
Energizant natural
Curmalele conţin un procent ridicat de zaharuri, fibre naturale şi antioxidanţi. Aceste fructe sînt o sursă importantă de minerale (fier, potasiu, magneziu, calciu, mangan, cupru, zinc, fosfor, sulf, seleniu şi fluor) şi vitamine (vitamina A, complexul B, vitamina K). Curmalele sînt mai bogate în aminoacizi decît merele, portocalele sau bananele.
Curmala este unul dintre cele mai bune energizante naturale. Se recomandă consumul de curmale în perioadele de efort fizic şi intelectual, dar şi pe timpul iernii pentru întărirea sistemului imunitar, recomandate fiind persoanelor anemice, celor epuizate sau în convalescenţă, copiilor în creştere. Doar unul sau două soiuri de curmal au o concentraţie modestă de fier, restul au un conţinut mult mai mare. Acest lucru, împreună cu energia uşor de asimilat, le fac un aliment ideal pentru cei care suferă de anemie şi afecţiuni care produc oboseala cronică.
Întîrzie îmbătrînirea
Curmalele îmbunătăţesc digestia. Fiind un laxativ natural, tratează diverse tulburări intestinale şi ajută la menţinerea unei flore intestinale normale. Gama largă de aminoacizi prezenţi în aceste fructe neutralizează hiperaciditatea sucului gastric, prevenind astfel arsurile. Consumul regulat de curmale ajută la menţinerea unui control asupra ritmului de creştere a organismelor patologice şi, prin urmare, la menţinerea florei intestinale normale. Unul dintre principalele avantaje ale consumului de curmale este capacitatea acestor fructe de a menţine un sistem nervos sănătos, datorită conţinutului bogat de potasiu. Magneziul conţinut de curmale tonifică muşchii şi întîrzie îmbătrînirea, evitînd acumularea deşeurilor alimentare. Curmalele exercită o acţiune benefică şi asupra prostatei şi rinichilor.
Cercetările susţin că un aport ridicat de potasiu poate să reducă riscul de accident vascular cerebral cu 40%. Fructele ajută la creşterea în greutate, în afecţiunile cardiovasculare şi ale cancerului. Curmalele ajută la menţinerea stării de sănătate a inimii.
Scade riscul îmbolnăvirilor de cancer
În ţările orientale, curmalele sînt considerate cel mai bun supliment alimentar pentru femeile însărcinate şi cele care alăptează. Întăresc musculatura uterului, ajută la reducerea hemoragiei post-partum. Curmalele conţin elemente care contribuie la atenuarea depresiei mamelor şi îmbogăţirea laptelui matern cu elemente necesare creşterii rezistenţei copilului la diverse boli şi unei dezvoltări armonioase. Deoarece curmalele conţin fluor, acestea pot ajuta la prevenirea apariţiei cariilor dentare.
O importanţă deosebită are conţinutul de seleniu, care scade riscul îmbolnăvirilor de cancer şi al afecţiunilor cardiace, întărind sistemul imunitar. Studiile au descoperit efecte benefice ale curmalelor în controlul cancerului abdominal, funcţionînd la fel de bine ca medicamentele specifice acestei afecţiuni.
Nerecomandat diabeticilor
Curmalele se pot consuma ca atare sau rehidratate. Pasta de curmale se foloseşte adesea ca înlocuitor pentru zahăr, în diverse preparate. Curmalele se mai pot adăuga în cereale, la micul dejun, sau se pot folosi la prepararea torturilor, a compoturilor şi a altor bunătăţi. Curmalele uscate se pot măcina şi folosi ca făină. Curmalele proaspete au mult mai puţine calorii decît cele uscate şi conţin cantităţi mici de vitamina C, care lipsesc din cele uscate. Curmalele proaspete furnizează o energie de 96 kcal/100g, iar cele uscate furnizează 248 kcal/100 g. Datorită consistenţei lor cleiose, curmalele nu sînt recomandate copiilor cu vîrsta mai mică de un an, din cauza riscului mare de înec. Totuşi, ele pot fi folosite în anumite preparate, ca îndulcitor, de la vîrsta de 6 luni. Avînd un conţinut ridicat de glucide, acest fruct nu este recomandat diabeticilor. Este indicat să cumpărăm curmale deshidratate, nu confiate, pentru a nu avea adaos de zahăr. Curmalele uscate se păstrează bine în pungi de hîrtie, iar cele proaspete se pot congela.
Lasă un răspuns