Popularul cărbune medicinal obţinut din arderea lemnului ajută în detoxifiere, absoarbe toxinele, cicatrizează răni şi albeşte dinţii
Cărbunele medicinal este un leac vechi şi incredibil de eficient, uitat pe nedrept în zilele noastre. Acest medicament natural obţinut din lemn absoarbe ca un burete substanţele dăunătoare din instestin, bacteriile, ciupercile parazite, gazele, ajută la detoxifiere, se presară pe răni şi e de folos în numeroase afecţiuni, chiar şi în cancer. Tradiţional, îl folosim în tratarea crampelor abdominale, în toxiinfecţii şi gastrite. I s-a dus vestea că este cel mai bun antidot din lume la otrăvuri. Dar cărbunele medicinal nu şi-a epuizat întrebuinţările, devenind un remediu activ în multe probleme de sănătate. E bine să cunoaştem mai bine acest leac băbesc care e de folos omului şi animalelor de mai bine de trei milenii.
De la deochi, la afecţiuni digestive
Se spune despre cărbune că are capacitatea de a extrage răul din corp şi din suflet. Numit şi cărbune vegetal, acest remediu este un produs 100% natural, obţinut prin arderea lemnului la temperaturi înalte, într-un mediu lipsit de oxigen. Dacă în cazul arderii normale, lemnul se transformă în cenuşă, atunci cînd este lipsit de oxigen, se transformă în cărbune. În laborator, a fost creat cărbunele activ, cu putere de absorbţie sporită. Se găseşte sub formă de comprimate, capsule, pulbere fină pe care o amestecăm într-un pahar cu apă şi o bem. Principala lui indicaţie este absorbţia de gaze şi substanţe din tubul digestiv, fiind util în flatulenţă şi toxiinfecţii alimentare. Mai poate reduce colesterolul, inflamaţiile şi iritaţiile şi acţionează ca un eficient detoxifiant, existînd nenumărate cure de detoxfiere cu cărbune medicinal, recomandate de specialişti. Pe la sate, a fost dintotdeauna folosit în descîntece de deochi sau ca remediu în durerile de burtă, atît la om, cît şi la animale. În descîntecul pentru deochi, babele aruncă într-o cană cu apă un cărbune aprins şi-i dau bolnavului să bea apa rezultată. Ceea ce-l vindecă pe suferind nu este chiar descîntecul, cît extractul hidric obţinut în urma stingerii cărbunelui în apă. În scop terapeutic, putem folosi cărbunele medicinal la nevoie sau în cură, ca tratament simplu de pregătit şi foarte ieftin care ajută în detoxifiere.
Cum se arde lemnul?
Substanţele active conţinute de cărbunele medicinal se numesc carbonaţi (de mangan, magneziu, potasiu şi sodiu), dar mai conţine şi unele minerale, siliciu, seleniu, zinc, siliciu, fier. Acţiunea terapeutică a remediului se bazează pe însuşirile sale antitoxice, adsorbante, calmante, cicatrizante, antispastice, antiazotemice şi antiinfecţioase. Cel mai bun cărbune pentru terapie este cel obţinut din lemn de tei sau fag. Prepararea cărbunelui medicinal se bazează pe principiul carbonizării materialului lemnos într-un mediu lipsit de oxigen. Se introduc într-un cilindru metalic sau ţeavă metalică de 10-15 cm lungime, de preferinţă de bronz, alamă sau oţel inoxidabil, ramuri uscate de tei, curăţate de coajă. Golul dintre ele se umple cu nisip. Recipientul se închide etanş la capete cu capace înfiletate sau dopuri de argilă şi se ţine pe flacăra aragazului timp de 1-2 ore, răsucindu-se din cînd în cînd, pentru a fi cuprins uniform de foc. Se scot apoi ramurile carbonizate, se transformă în pulbere cu ajutorul rîşniţei de cafea şi se păstrează în pungi de hîrtie, la loc uscat. Poate fi folosit şi cărbunele obţinut în vetre de foc mocnit. Metoda populară este următoarea: se pun ramuri scurte şi uscate de tei într-o adîncitură făcută în sol într-un loc dezinfectat în prealabil cu apă de var şi li se dă foc. Se acoperă apoi totul cu un strat subţire de argilă sau pămînt curat, pentru ca focul să ardă în prezenţa a cît mai puţin oxigen.
Prim ajutor în otrăviri şi toxiinfecţii
Cărbunele de lemn este în primul rînd un remediu de prim ajutor, în caz de otrăviri şi toxiinfecţii, cînd se recomandă administrarea a trei linguri de cărbune cu puţină apă, din două în două ore. Trebuie acţionat de la primele semne (crampe abdominale, scaune dese, greaţă şi accese de febră). Reţeaua microscopică de pori a cărbunelui vegetal reţine bacteriile parazite din tubul digestiv, combătînd astfel direct infecţia, absoarbe gazele intestinale şi calmează crampele, ajutînd şi la scăderea febrei. Remediul se administrează doar 2-3 zile. În caz de ingestie de pesticide, soluţii de curăţare, ciuperci otrăvitoare, medicamente, pacientul trebuie să ia imediat 5 linguri de pulbere de cărbune, amestecată cu multă apă, după care trebuie să ajungă de urgenţă la spital. Cărbunele vegetal este un leac foarte eficient în otrăviri, mult mai capabil să neutralizeze şi să elimine rapid substanţele dăunătoare decît laptele. Cărbunele medicinal îi ajută şi pe cei dependenţi de alcool care încearcă să renunţe la acest viciu. Apa cu cărbune sau infuzia de cimbrişor cu cărbune contribuie la ameliorarea simptomelor de oboseală şi balonare care însoţesc sevrajul.
Eficient în gastrite, colite, diaree
Acest leac e eficient şi pe termen lung, pentru combaterea gastritei şi ulcerului. Cărbunele vegetal combate balonarea şi infecţia cu microorganisme, elimină aciditatea excesivă. Ajută în enterite, colite de fermentaţie şi putrefacţie. Diareea, cauzată de anumite alimente, tulburări biliare sau abuzul de laxative, se rezolvă prompt prin administrarea de cărbune medicinal, 1-2 linguriţe pe zi. În cazurile moderate, doza se înjumătăţeşte. În caz de ulcer sau gastrită, pulberea de cărbune medicinal este un calmant gastric extrem de eficient, atenuînd rapid senzaţia de arsură şi durere, neutralizînd aciditatea sucurilor gastrice, ajutînd la cicatrizarea rapidă a epiteliilor lezate. În crizele dureroase, se iau 1-3 capsule de cărbune medicinal cu apă sau o linguriţă de pulbere cu apă, dacă e o criză puternică. Cura poate dura două săptămîni, cărbunele medicinal contribuind la vindecare. Se iau 1-3 grame pe zi. Colitele se rezolvă tot cu cărbune medicinal, care distruge flora patogenă din intestin şi calmează crampele. În caz de balonare şi aerofagie, se recomandă ca măsură de urgenţă administrarea unei capsule de cărbune activ înainte şi după masă. În scurt timp, crampele vor înceta şi se va reduce senzaţia de presiune din abdomen. Cei predispuşi la indigestii şi balonări pot lua cărbune medicinal fie preventiv, fie în momentul în care s-a instalat starea de rău.
Cel mai bun absorbant de toxine
Măcinat sub formă de pulbere fină şi administrat în cura internă, cărbunele vegetal dezintoxică organismul, acţionînd ca un veritabil absorbant al toxinelor. De fapt, cărbunele medicinal este o terapie tradiţională de detoxifiere pentru eliminarea accelerată a toxinelo. Se amestecă o linguriţă de cărbune medicinal cu două-trei linguriţe de ulei de măsline extravirgin. Rezultă o pastă care se înghite cu apă, dimineaţa, pe stomacul gol, şi, eventual, şi seara, pentru un efect mai puternic. Cura durează 3-4 săptămîni şi va contribui la eliminarea acidului uric din sînge, reglează valorile creatininei (ridicate, în cazul bolnavilor cronici de rinichi), stimulează evacuarea bilei, fiind indicată dispepticilor şi celor cu crize biliare frecvente. Se foloseşte şi în cazul acneei şi al persoanelor cu boli cronice de piele. În primele două săptămîni de cură, pot apărea transpiraţii exagerate, simptome clasice ale proceselor de detoxifiere. Vindecătorii populari considerau această procedură aproape magică. Ei spuneau despre cura cu cărbune că întinereşte corpul cu 2-3 ani, că ajută la curăţarea sîngelui şi la primenirea respiraţiei, reglînd toate procesele digestive. Primăvara şi toamna, cărbunele vegetal nu doar detoxifiază, ci şi combate astenia. Calmează, fiind de ajutor celor iritaţi, neurastenici.
Adjuvant în chimioterapie
Tot administrat intern, cărbunele mai e bun şi pentru dureri de cap, somnolenţă, regurgitaţii. Ajută în afecţiuni cardiace (hipertensiune arterială, arterite, palpitaţii), astm bronşic, alergie şi azotemie (creşterea ureei şi acidului uric în sînge), gută, hipercolesterolemie. Rezultate bune s-au obţinut şi în activitatea neuronală. Cărbunele calmează crizele de tuse şi este un ajutor de nădejde pentru bolnavii de astm. Se dizolvă două linguri de pudră de cărbune într-o cană cu apă şi tusea se potoleşte. Simultan, bolnavii cu astm pot aplica pe abdomen, în zona ficatului, o cataplasmă cu cărbune vegetal şi apă. O cură de o spătămînă cu o pastilă pe zi de cărbune medicinal contribuie la scăderea nivelului de colesterol rău din sînge şi la îmbunătăţirea activităţii inimii şi a creierului. Există studii ştiinţifice care au asociat terapia cu cărbune medicinal cu o evoluţie mai bună a suferinzilor de cancer care urmează cure de chimioterapie. Cu 1-3 grame de cărbune activ pe zi se tratează eficient tulburările de tranzit intestinal declanşate de chimioterapie, se ameliorează tulburările biliare. De asemenea, erupţiile cutanate, însoţite de mîncărime puternică, care apar ca efect advers la unele citostatice, sînt mult atenuate de administrarea cărbunelui medicinal. În cancerul de piele, pasta de pulbere de cărbune şi apă se aplică pe zonele bolnave. Acest tratament simplu are ca efect reducerea în dimensiuni a tumorilor, previne suprainfectarea lor şi, în unele cazuri, conduce la remisia lor totală. Tratamentul a fost folosit cu succes pe pacienţii care nu puteau fi operaţi.
Cataplasme pe răni, eczeme şi varice
Extern, cărbunele medicinal mai e bun pentru tratarea eczemelor, rănilor vechi, gangrenelor şi urticariei. Pulberea de cărbune, amestecată cu puţină apă şi aplicată pe piele, este un remediu antiinfecţios şi cicatrizant. Se foloseşte mai ales în armată, pe munte, în safari-uri, întrucît este uşor de transportat şi preparat, are un spectru antiinfecţios extrem de larg şi este lipsit de reacţii adverse. Ajută în cazul tăieturilor, înţepăturilor de insecte, al muşcăturilor de animale, vînătăilor. Sub formă de cataplasme, vindecă articulaţiile inflamate. În cazul loviturilor care afectează articulaţiile, cărbunele se combină cu seminţe de in şi apă. Tot sub formă de cataplasmă aplicată local, pulberea cu apă este o măsură de prim ajutor în muşcături de şarpe veninos. Pulberea e bună în mai toate afecţiunile dermatologice, sub formă de cataplasme, iar ca praf uscat, ajută în răni deschise. De asemenea, pulberea de cărbune e un bun remediu şi pentru persoanele care se confruntă cu varice în stadiul incipient. Se poate folosi şi ca mască de ten. De asemenea, au fost experimentate cu succes împachetări cu cărbune, în caz de infecţii ale organelor interne, traumatisme grave, şocuri septice.
Pasta neagră care face dinţii albi
Pare greu de crezut, dar cărbunele medicinal ajută şi la albirea dinţilor. Pentru dinţi mai albi şi mai sănătoşi, este recomandată o cură cu cărbune medicinal, timp de trei săptămîni. Cura se poate repeta de două-trei ori pe an. Se dizolvă o lingură de pulbere de cărbune vegetal în 150 ml de lapte cald şi se bea acest amestec de două ori pe zi. De asemenea, dinţii se curăţă bine punînd puţin praf de cărbune pe periuţa de dinţi. Se periază dantura timp de 3-5 minute, apoi se clăteşte bine gura. Procedura se recomandă doar o dată pe săptămînă. Pulberea de cărbune acţionează eficient asupra cavităţii bucale în sensul eliminării respiraţiei urît mirositoare. Halena dispare dacă se masează interiorul obrajilor şi limba cu puţină pulbere de cărbune medicinal, apoi se clăteşte cu apă. Pentru că are capacitatea de a calma şi de a reduce inflamaţiile, cărbunele vegetal poate fi folosit cu succes şi în tratarea unor afecţiuni oftalmologice. Se administrează sub formă de cataplasmă. Se amestecă trei linguri de pulbere de cărbune cu apă rece, pînă se formează o pastă. Se pune pasta într-o bucată curată de tifon şi se aplică peste pleoape. Amestecul se mai poate face şi cu ceai de tei.
Varianta din plante medicinale
Ţăranii mai folosesc în scop terapeutic şi cenuşa vegetală, obţinută prin arderea la foc mocnit a cocenilor de porumb, a paielor, frunzelor uscate, tecilor de fasole uscată sau a unor plante medicinale. Se mai ard părţi din plante: sîmburi de struguri, seminţe de in, ramuri de viţă-de-vie, cu efect benefic asupra tubului digestiv şi de protecţie hepatică. Ceea ce rezultă se numeşte cenuşă vegetală şi e folosită în afecţiuni digestive (vărsături, diaree cronică, balonări, paraziţi intestinali), boli cardiace (bradicardie, palpitaţii, insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială), alcoolism, hipoglicemie, paralizii, slăbiciune musculară, astm bronşic. Extern, leacul vindecă psoriazisul, micozele şi scabia. Cenuşa vegetală este contraindicată în tahicardie şi constipaţie. Cea mai cunoscută şi eficientă întrebuinţare a cenuşii vegetale este ca leac pentru căderea părului şi întărirea unghiilor. Ramurile verzi de mesteacăn se pun cu un capăt în foc, iar prin capătul opus iese seva care se foloseşte pentru ungerea scalpului. Din coaja subţire, prin ardere, se obţine dohat (cenuşă vegetală), cu care se unge chelia.
Sfaturi şi contraindicaţii
Deşi este un remediu atît de puternic, cărbunele vegetal este aproape lipsit de reacţii adverse. Foarte rar s-a constatat, în timpul administrării sale, agravarea constipaţiei, dar nu şi alte urmări grave. De fapt, cărbunele medicinal este contraindicat celor cu constipaţie severă. Este bine să respectăm doza de o jumătate de linguriţă de pulbere la 100 ml de apă, de 2-3 ori/zi, între mese, cu excepţia intoxicaţiilor, cînd se iau 2-3 linguriţe de pulbere o dată. Se recomadă un interval de două ore între administrarea de cărbune activ şi alte tipuri de medicamente. Pentru bolnavii care suferă leziuni ale tractului gastro-intestinal, nu este recomandat tratamentul cu cărbune. Pe durata tratamentului cu cărbune vegetal pot apărea scaun negru, înnegrirea cerului gurii şi a limbii, dar aceste simptome nu trebuie să vă alarmeze. Pentru că gustul şi consistenţa îl fac greu de ingerat, cărbunele nu se ia niciodată simplu, ci în amestec cu multă apă, niciodată cu miere, sirop sau alte lichide care diminuează puterea de acţiune a cărbunelui. Aplicată extern, pasta cu pulbere de cărbune poate duce la colorarea permanentă a pielii.
Pentru purificarea apei de băut
În industrie, cărbunele vegetal e folosit pentru decolorare. În procesul de producere a zahărului alb rafinat, la ultima prelucrare se foloseşte cărbune. Majoritatea filtrele de aer şi de apă au în componenţă cărbune activ, care absoarbe toxinele solubile în apă şi grăsimi şi sărurile de metale grele. Pentru filtrarea apei din acvariul cu peşti, o metodă ieftină şi eficientă spune să punem o lingură de cărbune la 20 l de apă într-un săculeţ de pînză. Metoda de purificare nu e nouă. Acum aproape trei milenii, navigatorii fenicieni, şi apoi cei greci, tratau cu ajutorul cărbunelui apa depozitată în butoaie, care era astfel dezinfectată, redevenind potabilă.
Leac din Antichitate
Cărbunele medicinal a fost pentru prima oară menţionat într-un papirus egiptean din anul 1500 î. H. Cu acest remediu, Hipocrate trata antraxul, stările de greaţă, tulburările intestinale şi epilepsia. Medicul roman Galen prescria cărbune pentru aproximativ 500 de boli. În Evul Mediu, cărbunele medicinal a făcut carieră ca antidot la otrăvuri. În secolul XIX, cărbunele a fost folosit mai ales de către medicii militari în tratarea rănilor şi prevenirea infectării operaţiilor, combaterea malariei, dizenteriei şi a multor boli tropicale. În timpul primului război mondial, a apărut cărbunele activat, folosit la filtrarea aerului de gazele otrăvitoare folosite ca armă de luptă. Ulterior, a fost administrat şi intern.
Lasă un răspuns