Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel naţional, de activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
În fiecare an, la data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alături de parteneri, desfăşoară la nivel mondial ample campanii de informare pentru a sublinia riscurile pentru sănătate asociate consumului de tutun şi pentru a promova politicile sociale de reducere a consumului.
Anul acesta, Ziua Mondială Fără Tutun, având ca temă ”Tutunul şi bolile cardiovasculare”, este dedicată asocierii între consumul tutunului şi bolile cardiovasculare, campania propunându-şi conştientizarea asupra:
- legăturii între consumul tutunului şi bolile cardiovasculare, incluzând infarctul, care în acest moment reprezintă cauza principală a mortalităţii;
- activităţilor fezabile şi măsurilor pe care instituţiile guvernamentale şi populaţia le pot demara pentru a reduce riscul asocierii între consumul de tutun şi riscurile asupra sănătăţii inimii.
Ziua Mondială fără Tutun 2018 coincide cu o serie de iniţiative globale şi oportunităţi care vizează epidemia tutunului, astfel că în acest an, campania va evidenţia impactul pe care îl are consumul de tutun asupra sănătăţii cardiovasculare a oamenilor din toată lumea. Consumul de tutun este un factor de risc important pentru dezvoltarea bolilor de inimă coronariene, a infarctului şi a bolilor vasculare periferice.
Obiectivele campaniei de marcare a Zilei Mondiale Fără Tutun 2018 îşi propun să sublinieze legătura dintre consumul de tutun şi bolile cardiovasculare, să crească gradul de conştientizare globală privind riscurile bolilor cardiovasculare ale consumatorilor activi şi pasivi şi să creeze oportunităţi de promovare a sănătăţii inimii, prin protejarea oamenilor de produsele din tutun.
În calitate de coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, ANA susţine, prin demersurile sale, organismele internaţionale cu rol similar, motiv pentru care, şi în acest an, se vor implementa, la nivel naţional, prin cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, activităţi de sensibilizare şi informare cu privire la efectele nocive asociate fumatului.
În acest context, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Călăraşi a desfăşurat, începând cu 18 mai 2018 şi continuând până pe 31 mai 2018, activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare asupra efectelor nocive cauzate de consumul de tutun în mediul şcolar, la Şcoala Gimnazială nr. 2 Modelu, Şcoala Gimnazială „T. Vladimirescu” şi Şcoala Gimnazială „N. Titulescu” Călăraşi (alături de Biblioteca Judeţeană Călăraşi – filiala Orizont).
În comunitate, activitatea va fi derulată în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Al. Odobescu” Călăraşi şi Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi, ocazie cu care elevii de la Colegiul Economic vor participa la discuţii interactive, vor viziona materiale tematice, vor vizita biblioteca şi expoziţia de cărţi de profil, vor primi materiale informative. De asemenea, voluntarii CPECA Călăraşi vor distribui materiale informative în municipiul Călăraşi.
***
Consumul de tutun şi bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare sunt pe primul loc ca şi cauză a mortalităţii în lume, iar fumatul activ şi pasiv contribuie cu 12% la mortalitatea cauzată de acestea. Consumul de tutun este pe locul 2 ca şi cauză directă a bolilor cardiovasculare, după presiunea foarte ridicată a sângelui.
Epidemia globală a tutunului este responsabilă pentru moartea a 7 milioane de persoane anual, din care 900.000 sunt fumători pasivi.
Măsurile propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt aliniate convenţiei cadru privind controlul tutunului şi includ:
- Monitorizarea consumului de tutun şi a politicilor de prevenire;
- Protejarea populaţiei de expunerea la fum, prin interzicerea totală a fumatului în spaţii publice închise, mijloace de transport în comun şi la locurile de muncă;
- Oferirea de ajutor pentru renunţarea la fumat;
- Avertismentele privind riscurile fumatului pe pachetele de ţigări, prin editarea cu design standard, incluzând elemente grafice cu privire la riscurile asupra sănătăţii şi implementarea de campanii eficiente mass-media cu privire la riscurile fumatului activ şi pasiv;
- Aplicarea de interdicţii asupra oricăror forme de promovare a produselor din tutun;
- Creşterea taxelor asupra produselor din tutun pentru a le face mai greu accesibile.
Lasă un răspuns