Redeschiderea acestui dosar readuce în prim-plan o statistică neagră: zeci de morţi, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi, 746 de răniţi, şase femei violate şi peste o mie de „bărboşi intelectuali“ din Universitate şi Arhitectură arestaţi ilegal
Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 se redeschide, după ce procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul acelor evenimente, instanţa supremă urmînd să hotărască dacă va confirma decizia. România a fost obligată de CEDO să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei. În septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), subliniind obligaţia statului de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvîrşirea acestora. Ion Iliescu va fi audiat de procurori. Alături de fostul preşedinte Ion Iliescu, pe listă celor implicaţi la mineriada din iunie 1990, mai sînt Virgil Măgureanu, Mihai Chiţac şi Atanasie Stănculescu.
Bilanţ negru pentru 13-15 iunie 1990
Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungînd să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărîri judecătoreşti în ţară. Redeschiderea dosarului Mineriadei readuce în prim-plan statistica neagră a acestui eveniment, statistică ce indică zeci de morţi, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi. De asemenea, 746 de răniţi, şase femei violate şi peste o mie de “bărboşi, intelectuali, studenţi din Universitate şi Arhitectură” deţinuţi ilegal fac parte din bilanţul negru al evenimentelor din vara anului 1990 din Bucureşti. De atunci pînă în prezent, pe rolul Parchetului de pe lîngă instanţa supremă au fost deschise mai multe dosare, fără însă a fi găsiţi vinovaţii pentru acele crime, mai ales că procurorii au emis în repetate rînduri decizii de neîncepere a urmăririi penale în acest caz.
Un dosar ,,aranjat“
Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorîţi prin împuşcare, în perioada 13 – 15 iunie 1990, Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş. În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere. Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chiţac, Andriţa, Costea şi Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.
În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu. Pentru modul defectuos în care au fost instrumentate dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor, a fost reclamat Consiliului Superior al Magistraturii generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, care a deţinut şefia Secţiei Parchetelor Militare din ICCJ în perioada 1997 – 2001, apoi a asigurat interimatul conducerii secţiei în perioada mai 2006 – octombrie 2007. Generalul Voinea şi-a dat demisia, evitînd răspunderea disciplinară, însă în luna septembrie 2012 şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general al României, rămasă vacantă după încheierea mandatului Laurei Codruţa Kovesi.
Iliescu a fost scos de sub urmărire penală
Iniţial, în dosarul mineriadei au fost puse sub invinuire 25 de persoane, între care fostul şef al statului, Ion Iliescu, generalii Mihai Chiţac, Victor Athanasie Stanculescu şi Corneliu Diamandescu. Parchetul General a început urmărirea penală împotriva lui Ion Iliescu în iunie 2007, fiind acuzat de omor deosebit de grav. În decembrie 2007, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi a infirmat însă rezoluţia de începere a urmăririi penale pe motiv că s-au comis erori de procedură iar ancheta în acest dosar continuă. În martie 2009, procurorii DIICOT au decis scoaterea de sub urmarire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care era învinuit de subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi comunicare de informaţii false.
Amintim că, în iunie 90, minerii au fost convocaţi la Complexul Expoziţional de către Ion Iliescu, care le-a mulţumit pentru că au răspuns chemării sale şi au dat dovadă de „înalt simţ civic”. Opinia publică internaţională a fost şocată de evenimentele petrecute la Bucureşti. Posturile de televiziune şi marile cotidiene din toată lumea au transmis ştiri şi reportaje despre violenţele petrecute în Bucureşti Departamentul de Stat al SUA declara că „acţiunile autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său au lovit in inima democraţiei române”.
CEDO a cerut dreptate pentru victime
Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au reţinut că în urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au decedat. Într-o decizie din septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvîrşirea acestora. În cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plîns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie. CEDO a concluzionat că Asociaţia “21 Decembrie 1989” nu a cerut daune în timp util.
Lasă un răspuns