La alegerile parlamentare de duminică, românii vor alege 464 de parlamentari, prin votarea unor liste judeţene ale competitorilor electorali. Distribuirea mandatelor va fi făcută printr-un soft special, în două etape: mai întîi la nivelul fiecărei circumscripţii, apoi la nivel naţional. Legea nu va permite creşterea numărului de aleşi faţă de cei 464, aşa cum s-a întîmplat în 2012.
Scrutinul de duminică va fi primul după 2008 în care parlamentarii vor fi aleşi pe listă, după ce în 2012 s-a trecut la un sistem uninominal.
Este şi cel mai mic Parlament ca număr de aleşi, doar 464, număr care, potrivit legii şi sistemului electoral, nu va putea fi depăşit.
Sistemul de repartizare a mandatelor este identic cu cel folosit în 2008, cînd scrutinul a fost tot unul pe liste. Mandatele vor fi distribuite în două etape: prima oară la nivel de circumscripţie (judeţ), iar, ulterior, voturile rămase nefolosite în urma împărţirii vor fi puse într-un coş naţional, de unde vor fi redistribuite către partide în funcţie de procentajul obţinut în prima etapă.
Prima etapă presupune stabilirea unui coeficient electoral, care este unic fiecărei circumscripţii (judeţ), atât pentru Camera Deputaţilor, cît şi pentru Senat. Acest coeficient este stabilit prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la nivelul circumscripţiei la numărul de deputaţi şi, respectiv, de senatori ce urmează să fie aleşi pentru fiecare judeţ, număr care a fost deja stabilit. Coeficientul electoral va fi numărul întreg, fără zecimale, care va rezulta din această împărţire.
Fiecărei liste a competitorilor electorali i se va repartiza atîtea mandate de cîte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă. Atribuirea mandatelor va fi făcută, în această primă etapă, de către biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă.
În ceea ce îi priveşte pe candidaţii independenţi, care participă doar la această primă etapă de repartizare, la nivel de circumscripţie, ei vor cîştiga mandatul dacă au obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral.
În cazul foarte probabil în care, după această etapă, vor rămîne voturi neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, ele vor fi transmite BEC pentru o repartizare la nivel naţional, dintr-un „coş” în care se vor aranja în ordinea mărimii, pentru fiecare competitor electoral.
Numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se va împărţi la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale în prima etapă. Cîturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se vor ordona descrescător. Operaţiile se vor încheia cînd numărul cîturilor va deveni egal cu numărul de mandate neatribuite.
Va rezulta astfel un nou coeficient, de data aceasta naţional, care este egal cu cîtul cel mai mic obţinut din seria de operaţii anterioare, în limita numărului de mandate neatribuite.
În această etapă, mandatele rămase vor fi împărţite competitorilor electorali pe baza unei noi împărţiri, care să arate de cîte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate rămase neutilizate sau inferioare coeficientului de circumscripţie de la prima etapă, cea judeţeană.
Dacă există o egalitate la nivel naţional de voturi nedistribuite sau acest criteriu este, din orice motive, insuficient, mandatul în plus va fi tăiat de la competitorul electoral cu cele mai puţine voturi primite la nivel naţional, apoi, dacă este nevoie, BEC va organiza o tragere la sorţi.
În final, vor exista 312 deputaţi, la care se adaugă cei 16 ai minorităţilor, aleşi la nivel naţional, şi 136 de senatori, printre care şi cei patru deputaţi şi doi senatori, care reprezintă diaspora. Numărul total de parlamentari nu poate astfel depăşi 464, faţă de cei 588 aleşi în 2012
Lasă un răspuns