Guvernul a propus sindicatelor o formulă de majorare a salariilor bugetarilor în medie cu 19%, dar cu o condiţie dură, şi anume limitarea drastică a ritmului de creştere a salariului minim brut, cu tranşe anuale de cîte 25 de lei, astfel încît acesta să ajungă la 1.350 lei doar în 2020, au declarat surse guvernamentale. Diferenţiat pe sectoare de activitate, creşterea salarială este cuprinsă între 1% şi 42%.
Salariul minim va ajunge doar în 2020 la 1.350 de lei
Începînd cu 1 mai anul acesa, salariul minim va urca la 1.250 de lei, în baza unei hotărîri deja aprobate de Guvern. În negocieri s-a mers pe ideea ca salariul minim să urce la 1.350 de lei la finele acestui an, iar pînă în 2020 inclusiv să crească cu încă 400 de lei, dar, acum, condiţia Guvernului pentru majorarea salariilor bugetarilor a fost clară: salariul minim va ajunge doar în 2020 la 1.350 de lei, cu creşteri anuale de cîte 25 de lei. O astfel de măsură ar proteja mediul de afaceri de efectele creşterii salariului minim şi îi pune pe liderii sindicali într-o poziţie inconfortabilă, de a accepta limitarea salariului minim sau a refuza un proiect care majorează salarii pentru bugetari. Aceasta în condiţiile în care creşterile salariale în medie de 19% vizează 1,2 milioane de bugetari, iar majorarea salariului minim are efect asupra a 5 milioane de angajaţi din economie. Impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor a fost calculat la 10,2 miliarde de lei pentru un interval de patru ani, mult sub costurile impuse de celelalte trei variante avansate anterior.
Trei variante de lucru, toate respinse
În urmă cu o lună, premierul Dacian Cioloş a respins, după analizarea datelor, toate cele trei variante de lucru pentru finalizarea proiectului noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar, argumentul fiind că niciuna dintre acestea nu ţine cont de datele macro-economice indicate de Ministerul Finanţelor. Prin aplicarea acestor variante, costurile cu salariile angajaţilor ar fi crescut cu 20,4-36,6 miliarde de lei comparativ cu nivelul actualelor cheltuieli.
Cele trei variante analizate la nivelul Guvernului au fost aplicarea Legii 284/2010, aprobată de Guvernul Boc, dar neaplicată niciodată în lipsa banilor, aplicarea proiectului elaborat în septembrie anul trecut de Guvernul Ponta şi, respectiv, aplicarea unui alt proiect pentru redactarea căruia Guvernul Cioloş a dispus formarea unui grup de lucru. Din cauza costurilor bugetare ridicate pe care le presupune fiecare dintre aceste variante, toate propunerile au fost însă respinse de către premierul Cioloş.
Sistemul bugetar are în prezent circa 1,2 milioane de angajaţi, reprezentînd aproximativ un sfert din numărul total de salariaţi din economie. Salarizarea în acest domeniu a fost reglementată încă din 2010 printr-o lege care nu a fost însă niciodată aplicată, fiind amînată de la un an la altul pe motiv că nu sînt suficienţi bani la buget pentru majorările salariale prevăzute în document. Ultimele decizii certe pentru bugetari au fost majorarea cu 10% a salariilor, la finele anului trecut, şi acordul pentru ridicarea salariului minim brut la 1.250 lei din luna mai.
Lasă un răspuns