Anul 2016 este atipic pentru fermierii români. Dacă producţiile de grîu şi rapiţă par să fie mai bune decît în 2015, culturile de porumb şi floarea-soarelui sînt sub aşteptări. De vină ar fi seceta şi distrugerile provocate de porcii mistreţi.
Rezultate dezastruoase
Condiţiile meteorologice din prima parte a acestui an au fost favorabile pentru culturile însămînţate în toamnă. Astfel, în cazul cerealelor, în anumite zone s-au obţinut chiar recolte record. „Anul acesta a fost bun. Producţiile de grîu şi rapiţă au fost cu 15-20% mai mari faţă de anul trecut“, observă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). De aceeaşi părere este şi Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), care şi explică care sînt detaliile care fac diferenţa în cultura cerealelor: „În medie, agricultorii au obţinut producţii de grîu de 6-7 tone la hectar, dar cele mai mari recolte le-au obţinut fermierii care au investit în tehnologie şi au adunat 8 tone la hectar“. Dacă
grîul şi rapiţa au avut toate condiţiile de a creşte repede şi bine, nu acelaşi lucru se poate spune despre culturile însămînţate în primăvară. Din cauza secetei din iunie, culturile de porumb sau floarea-soarelui par a avea mult de suferit. „Ploile au lipsit din toate etapele de evoluţie a porumbului. Astfel, micii producători vor fi afectaţi şi vor obţine rezultate dezastruoase de circa 3-4 tone la hectar“, susţine Cioroianu. Chiar săptămîna trecută, Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, declara că este afectată de secetă o suprafaţă de circa 300.000 de hectare şi că guvernul va acorda despăgubiri pentru fermieri. Cu toate acestea, experienţa anului trecut nu este deloc încurajatoare. Astfel, dacă valoarea estimată inţială pentru despăgubiri s-a ridicat în 2015 la 400-500 de milioane de lei, s-au alocat 300 de milioane de lei şi în final s-a plătit doar jumătate din sumă.
Iluzia sistemului de irigaţii
Singura soluţie pentru evitarea pagubelor create de secetă ar fi utilizarea unor sisteme de irigaţii. În România există o infrastructură pentru irigare ce se întinde pe 1,42 de milioane de hectare, însă, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), doar jumătate din instalaţii funcţionează. Mai mult, chiar şi unii fermieri refuză să folosească reţeaua existentă. Aceasta este învechită, lucru care face utilizarea ei foarte costisitoare. Conştienţi de această realitate, guvernanţii au adoptat o lege prin care era alocată suma de un miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii pînă în 2020. Anul acesta trebuiau investiţi 145 milioane euro, pentru ca în următorii patru ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%. Cu toate că părea o soluţie interesantă, ministrul Agriculturii susţine acum că legea adoptată anul trecut de Parlament nu va produce efecte. Acesta este de părere că, din lipsă de resurse financiare, Ministerul Finanţelor nu va mai aloca, de anul viitor, banii necesari. „În afară de fondurile pe care le-am prevăzut în bugetul pe acest an, în anii viitori nu vom avea niciun fel de ban, pentru că, la momentul adoptării Legii 269, Ministerul Finanţelor nu şi-a dat avizul pentru a avea acel miliard. Miliardul este pe hârtie, cu excepţia sumei prevăzute pentru acest an“, a explicat Irimescu. Însă nici suma alocată pentru acest an nu a fost cheltuită. Ministrul Agriculturii susţine că cele 145 de milioane de euro alocate pentru refacerea sistemului de irigaţii nu au fost utilizate pentru că ar fi durat mult timp să construiască o strategie care să corespundă normelor de mediu. În schimb, ar fi pus la punct în această perioadă un Plan Naţional pentru Irigaţii.
Lasă un răspuns