Tot mai multe persoane nu folosesc plata cu cardul iar numerarul din circulaţie creşte de la o luna la altă. Explicaţia specialiştilor este aceea că oamenii plătesc cu bani cash ceea ce consumă, din obişnuinţa de a folosi bancnotele şi monedele. Inclusiv cei care primesc salariul sau pensia pe card au tendinţa să scoată banii în numerar şi să facă plăti diverse.
Totuşi, există voci care spun că mulţi bani lichizi pe piaţă este un semn că economia subterană „duduie“. O economie care depinde de numerar favorizează tranzacţii „la negru“, deci şi bani „la negru“. Cu alte cuvinte, creşterea numerarului din circulaţie poate fi un semnal pentru dezvoltarea economiei subterane.
Chiar dacă la nivel oficial, tranzacţiile cu numerar ale unei firme sînt limitate la 5.000 sau 10.000 de lei pe zi, totuşi, unele vînzări se fac cu bani lichizi, cu plata pe loc, fără să se evidenţieze ceva în acte. Nimeni nu află de vînzare, iar vînzătorul şi-a primit deja banii şi nu are ce să reclame. Nu sînt emise facturi, nu se taie chitanţe.
În condiţiile în care anumite state vor să renunţe la banii sub formă de bancnote şi monede, în România lichidităţile cresc de la o luna la alta şi tot mai multe persoane plătesc cu bani „gheaţă“ mărfurile şi serviciile pe care le cumpără. Ultimele statistici ale Băncii Naţionale a României (BNR) arată că anul acesta a crescut numerarul din circulaţie de la o luna la altă, cu 1,7% sau 1,8% faţă de luna precedentă. Creşterea lichidităţilor din piaţă faţă de aceeaşi perioada a anului 2016 este cu 17,7% în 2017, conform datelor de la BNR.
În total, în piaţă exista în circulaţie, la începutul lui martie 2017, numerar în valoare de 55,2 miliarde de lei, din totalul masei monetare existente în România de 179 de miliarde de lei.
Deci, a treia parte din totalul banilor din România circulă în numerar, iar restul sub formă banilor de cont (în conturi, pe carduri).
Lasă un răspuns