Analiştii estimează că indicatorul va ajunge la 3,5%, în acest an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sînt calculate dobînzile la creditele în lei, a crescut la 2,13%, cel mai mare nivel din decembrie 2017, potrivit datelor publicate ieri de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobînzile variabile la creditele în lei. Nivelul anunţat ieri este cel mai mare din 14 decembrie 2017, cînd a fost tot 2,13%. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a crescut luni la 2,46%, cel mai mare nivel din 30 octombrie 2014, cînd a atins acelaşi prag, de 2,46%.
Vremea dobînzilor mici a trecut
Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, susţine într-un articol postat pe blogul său, că majorarea ROBOR la trei luni pînă la 3,5% ar putea duce la creşterea dobînzii medii la creditele în lei pentru companii pînă la 6-8%. Potrivit analizei, creşterea costului de finanţare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, avînd în vedere că vremea dobînzilor mici a trecut. Inflaţia anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea preţurilor fiind cauzată, atît de ofertă, cît şi de avansul cererii. Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naţionale a României indică o inflaţie de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiştilor financiari reflectă aşteptări de majorare a dobînzii de politică monetară pînă la 3% la finalul anului curent. În acest context, Guda opinează că nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să urce gradual pînă la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% şi o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior.
Dobînda medie pentru creditele noi ar putea ajunge la 8%
Iancu Guda precizează că nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depăşit constant inflaţia anuală, diferenţa medie dintre acestea fiind de aproape 1% începînd cu anul 2010. „Acest lucru este normal şi necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobînzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naţionale. Singurele perioade cînd inflaţia a depăşit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010 – iunie 2011, cînd inflaţia a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobînzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului şi a investiţiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală, şi perioada noiembrie 2017 – prezent, cînd ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ, în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creşterii economice şi reaşezării consumului“, afirmă specialistul. În acest context, dobînda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în lei de companiile private ar trebui să crească pînă la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017.
Numărul companiilor cu risc major de insolvenţă va creşte pînă la 39%
Iancu Guda arată că în condiţiile creşterii gradului de povară financiară în contextul majorării costului de finanţare vor fi companii care vor înregistra dificultăţi în rambursarea creditelor contractate de la bănci. „Totuşi, în contextul majorării dobînzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanţare prin profitul operaţional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3). În contextul creşterii costului de finanţare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situaţie foarte delicată, în condiţiile în care profitul operaţional va deveni insuficient pentru acoperirea dobînzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvenţă va creşte de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2), respectiv 39% (scenariul 3). Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere şi un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producţiei şi furnizării de energie, industria extractivă şi construcţii se vor regăsi în această situaţie“, susţine Iancu Guda.
Lasă un răspuns