Preţul ouălor a crescut cu aproape 30%, iar cel al untului cu 7%, în timp ce combustibilii s-au scumpit cu 2,7%, iar tutunul şi ţigările cu circa 2%, în noiembrie faţă de luna anterioară, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Nivelul actual al inflaţiei nu a fost estimat nici măcar de BNR. „Am estimat o creştere a inflaţiei, dar n-am estimat nici noi una atît de mare, eram ceva mai optimişti. Sîntem totuşi în intervalul prognozat, sîntem în orizontul acestui interval. Ritmul e mai mare totuşi. Probabil sînt şi cauze punctuale“, spune Dan Suciu, purtător de cuvînt al Băncii Naţionale. Prin inflaţie şi dobînzi mari, românii plătesc factura deciziilor greşite luate de politicieni, spune Cristian Păun, profesor de economie la ASE Bucureşti.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la cel mai mare nivel din august 2013, anunţă Institutul Naţional de Statistică. A fost 3,2% în noiembrie, în condiţiile în care ouăle au condus topul scumpirilor în noiembrie faţă de octombrie, cu o creştere de 29,21%. Iar în medie, preţurile alimentelor au crescut cu 0,57% luna trecută, cu avansuri de menţionat în cazul untului, de 6,92% şi al fructelor, de 2,22%. Românii au plătit mai mult şi pentru produsele nealimentare, plus 0,86%, în medie, într-o singură lună, cu un vîrf la combustibili, de 2,78%. Iar preţurile serviciilor au urcat cu 0,33% în noiembrie. Cum explică economiştii aceste evoluţii: „Putem să găsim explicaţii foarte uşor. În momentul cînd ai impulsionat veniturile populaţiei tu practic ai necorelat această creştere cu potenţialul economiei reale de a ţine pasul cu ea. Odată crescute veniturile, oamenii au consumat mai mult, dar nu au regăsit în economia reală aceste produse. Multe au fost aduse din afară, avem o necorelare între consum mare şi ce poate oferi acum“, spune Cristian Păun, porfesor al ASE Bucureşti. „Dezechilibrele vor continua. Se vor vedea în buzunar, inflaţie, dobînzi mari, dezechilibre la nivel macro. Cînd politicianul greşeşte şi întoarce spatele sectorului privat, economia îl pedepseşte. Măsuri complet greşite din punctul meu de vedere“, spune el.
Consum mai mare, preţuri în creştere
Un efect negativ l-a avut şi politica monetară foarte relaxată. „A eliberat foarte mulţi lei în piaţă punînd presiune pe cursul de schimb. Avem o depreciere care se asociază. Mai multă mîncare, consumăm mai mult, vom avea preţuri în creştere. Banca centrală a confirmat. Bugetul pe 2018 se bazează pe o inflaţie de 3.1% şi deja suntem acum la acest nivel“, spune Păun. „Trebuie o bună conlucrare între politicile fiscale şi monetare. Banca a început să îngusteze coridorul (între facilităţile de depozit şi de creditare ale BNR – n.red.), măsură pentru a tempera din evoluţiile astea. Avem şi alte intrumente la dispoziţie. Fără o politică fiscală corelată (aflată în sarcina Guvernului – n.red.) nu se poate face mai mult”, spune spune Dan Suciu, purtător de cuvînt al Băncii Naţionale.
Lasă un răspuns