sau Legi aberante pentru economie
Oamenii de afaceri din ţară consideră că piedicile cele mai importante în calea dezvoltării firmelor lor sînt fiscalitatea, legile ambigue, inutile şi care le pun piedici în dezvoltare.
Un studiu realizat pentru Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) pe 300 de companii din ţară, din diverse domenii de activitate, arată faptul că cele mai mari piedici în devoltarea business-ului din sectorul privat nu ţin neapărat de motive de natură economică, ci de motive impuse de stat printr-o legislaţie precară, schimbătoare şi dăunătoare uneori.
Conform realizatorilor studiului, „există un optimism moderat“ pentru 2015, dar firmele din România identifică cinci domenii „care sugrumă activitatea economică şi limitează dezvoltarea economiei reale şi crearea de locuri de muncă“: „nivelul foarte ridicat al fiscalităţii; legislaţia care conţine multe prevederi inutile, învechite sau împovărătoare; incoerenţa dintre instituţii, inclusiv pentru că acestea nu au bazele de date corelate; corupţia din administraţia publică; starea educaţiei naţionale care nu reuşeşte să pregătească specialiştii de care are nevoie economia reală“, se arată în studiu.
Statul împiedică dezvoltarea firmelor
Cea mai mare parte a companiilor chestionate arată că, practic, statul este o piedică în dezvoltarea afacerilor, prin legislaţia pe care o adoptă, dar, mai exact, prin incoerenţa legislativă. Potrivit studiului realizat pentru Camera de Comerţ, peste 80% dintre companii reclamă legislaţia instabilă şi nivelul ridicat al fiscalităţii. 58% dintre companiile chestionate consideră că „statul menţine numeroase reglementări inutile şi costisitoare“, relevă studiul realizat de o firmă de sondare a opiniei publice, pentru CCIR.
Firmelor participante la sondaj li s-a adresat aceeaşi întrebare: „Enumeraţi cinci factori negativi care afectează activitatea companiei dumneavoastră“. Mai mult de jumătate dintre companiile care au participat la sondaj au răspuns că fiscalitatea şi taxele şi impozitele mari (57%).
37% dintre firme au menţionat concurenţa ca fiind un factor negativ în dezvoltarea companiei, iar 22% s-au referit la legislaţia ambiguă.
20% dintre respondenţi au nominalizat ca factori negativi „modificările legislative/instabilitatea legislativă“, urmate de nivelul de pregătire al forţei de muncă (19% dintre respondenţi). 87% dintre companii şi-ar dori să interacţioneze cu un singur organ de control, după modelul Germaniei, relevă studiul.
Legislaţia fiscală care nu lasă firmele să evolueze
Pornind de la studiul realizat pe cîteva sute de companii din ţară, potrivit căruia firmele consideră fiscalitatea drept o piedică importantă în dezvoltarea afacerilor, gds.ro a făcut o analiză împreună cu un consultant fiscal, din care reies cele mai importante acte normative aberante din domeniul fiscal adoptate în ultima perioadă şi care aduc atingere dezvoltării firmelor private. Impozitul pe construcţiile speciale, cunoscut şi drept „taxa pe stîlp“, a fost considerată de mediul de afaceri drept o inepţie. Firmele trebuia să plătească la Fisc 1,5% din patrimoniu, dar pentru construcţiile speciale pentru care nu se plătesc impozite şi taxe locale. Aşa s-a ajuns la situaţia aberantă ca firmele private să plătească impozite pentru aleea betonată din curte, pentru parcarea firmei, pentru platforma pe care se primeşte marfa şi, evident, pe stîlpii din patrimoniu. Acum guvernul se gîndeşte cum să renunţe la taxa pe stîlp, care nu a adus veniturile scontate în vistieria statului, dar a creat nemulţumire în rândul firmelor private.
Supraacciza la combustibili, o aberaţie birocratică
Suprataxarea benzinei şi a motorinei cu şapte eurocenţi – măsură fiscală introdusă anul trecut – nu a adus banii necesari la guvern. Firmele private s-au trezit cu cheltuielile pentru transportul mărfii umflate peste noapte cu şape eurocenţi pe fiecare litru de combustibil achiziţionat. În acelaşi timp, marii transportatori s-au aprovizionat cu combustibil pentru flotele de TIR-uri din benzinării aflate în ţările vecine, Bulgaria şi Ungaria, unde preţurile erau mai mici decît în România. Astfel, supraacciza care ar fi trebuit să ajungă la statul român nu a mai ajuns, dar transportatorii au plătit taxe mai mici statelor vecine, aprovizionîndu-se de acolo de unde era mai ieftin. În plus, în cazul accizei suplimentare la motorină există o procedură de rambursare foarte greoaie, care se aplică în cazul transportatorilor.
Formularul 088, o barieră birocratică
Altă prevedere în domeniul fiscalităţii care afectează firmele, mai ales pe cele corecte, este introducerea de anul acesta a unor noi prevederi privind înregistrarea firmelor ca plătitoare de TVA. Este vorba despre Formularul 088, în care trebuie completate pagini întregi de date ale firmelor, administratorilor şi asociaţilor. Partea bună a acelui formular este că se limitează evaziunea fiscală în domeniu, în sensul că se cunosc date importante despre persoanele care administrează firmele respective, dar se cunosc şi capacităţile firmelor respective de a desfăşura activitatea pentru care vor să devină plătitori de TVA.
Partea proastă este că firmele corecte care vor să se înregistreze în scopuri de TVA sau care vor să îşi schimbe acţionarii/asociaţii la Registrul Comerţului sînt împiedicate de completarea acestui formular 088, care se întinde pe zece pagini şi conţine date personale despre firmă şi conducerea acesteia, inclusiv conturile bancare şi profesia anterioară.
De asemenea, trebuie să declari la fisc trei persoane care te-ar putea recomanda în afaceri, ceea ce ar defavoriza acei antreprenori care sînt la început de drum şi care nu au nici un fel de experienţă de business. Practic, spun specialiştii, prin acel formular se „introduc bariere birocratice privind înregistrarea în scopuri de TVA“.
Uite bacşişul, nu e bacşişul
Reglementările de dată recentă privind impozitarea bacşişului au dat peste cap toată economia. Firmele au trebuit să îşi facă Registru special pentru banii angajaţilor, să meargă la Fisc şi să stea la cozi pentru a depune notificări, să plătească operatorilor autorizaţi pentru modificarea în casele de marcat, astfel încît să se poată emite bon fiscal pe care să fie trecut „bacşiş“. Statul a obligat firmele printr-un act normativ ca într-o săptămînă să aibă toate aceste măsuri realizate. Unele firme s-au conformat, dar altele au afişat anunţuri de genul „în această unitate nu se primeşte bacşiş“. Astfel că nici un ban nu ajungea la stat din impozit pe bacşiş, din moment ce nu exista bacşiş.
Culmea este că la nici o săptămînă de la intrarea în vigoare a actului normativ care reglementează impozitarea bacşişului cu 16%, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, s-a răzgîndit şi a scos impozitarea bacşişului. Firmele care au apucat să facă investiţiile respective pentru a fi în legalitate, acum rămîn cu cheltuiala. Taximetriştii care au investit în case de marcat care să corespundă noilor reglementări rămîn cu banii daţi.
Sondaj în rîndul firmelor:
„Enumeraţi cinci factori negativi care afectează activitatea companiei dumneavoastră“
Nr. crt. Factori negativi Procent din firme care au răspuns
1. Fiscalitatea/taxele şi impozitele mari 57%
2. Concurenţa 37%
3. Legislaţia ambiguă 22%
4. Modificări legislative/Instabilitate legislativă 20%
5. Nivelul de pregătire al forţei de muncă 19%
6. Infrastructura 14%
7. Birocraţia 10%
8. Preţul carburanţilor/energiei/gazului 7%
9. Costurile cu forţa de muncă 7%
10. Accesul la finanţare 7%
Lasă un răspuns