România a avut 105.545 companii care au intrat în insolvenţă între 2011-2015, însemnînd o medie anuală de aproximativ 20.000 de companii insolvente, potrivit unui studiu al Coface. Volumul este foarte mare, în condiţiile în care reprezintă aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în România şi respectiv un sfert din totalul firmelor active. Nu doar numărul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci şi dimensiunea acestora. 2.933 dintre companiile insolvente în intervalul analizat aveau o cifră de afaceri peste un milion de euro, în condiţiile în care media companiilor active la nivel naţional pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari. Comparînd cifrele cu cele înregistrate la nivel regional sau în ţările mai dezvoltate, observăm că fenomenul insolvenţelor a fost exploatat în sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzînd de un cadru legislativ şubred şi foarte protector cu partea debitoare.
40 de companii insolvente la 1.000 active
Media incidenţei insolvenţelor la 1.000 de companii active în cazul României între 2011-2015 a fost de 40 de companii insolvente, de aproape patru ori peste nivelul Europei Centrale şi de Est, în condiţiile în care România a fost tot timpul în primele trei ţări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (nivel anterior crizei financiare), pînă la aproape 55% în 2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puţin decît media ţărilor dezvoltate din UE. Începînd cu anul 2014, numărul insolvenţelor nou deschise a scăzut pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvenţă: 28% în 2014, 50% în 2015, iar estimările Coface pentru 2016 indică o contracţie a acestora cu încă 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul în care Coface observă o scădere a insolvenţelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic. Pierderile financiare (datorii care depăşesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătăţirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel naţional: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, de la 5,7 MLD RON la doar 1,7 MLD RON, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).
Impactul insolvenţelor în economie, în 2011 – 2015
• Plafonarea creşterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potenţial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracţie au fost reducerea investiţiilor străine directe şi absorbţia modestă a fondurilor europene (elemente esenţiale pentru finanţarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivităţii şi sporului negativ în evoluţia forţei de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rîndul populaţiei calificate). Firmele româneşti care au intrat în insolvenţă în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 MLD RON, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv. Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiţii ineficiente sau cu o finanţare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB.
• Reducerea deficitului bugetar prin creşterea veniturilor fiscale alimentate de contribuţiile sociale suplimentare: companiile care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 aveau 451.956 de salariaţi, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condiţiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desfiinţate. Mai mult, avînd în vedere că firmele româneşti care îşi întrerup activitatea au o durată medie de viaţă de 11 ani şi sînt de două ori mai multe decît nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înfiinţate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariaţi care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenţei angajatorului.
• Pierderile cauzate creditorilor: declaraţiile financiare ale companiile care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 indică un nivel total al datoriilor acumulate în bilanţ de 127,5 MLD RON, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toţi creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condiţiile în care aceştia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 MLD RON. În acest clasament, următorii creditori care au pierdut sînt instituţiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 MLD RON datorii în bilanţul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autorităţile statului, cu 26 MLD RON şi o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 MLD RON, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entităţi afiliate.
Lasă un răspuns