Patronii reuniţi în Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România se opun majorării contribuţiilor suportate de firme pentru angajaţii cu timp de lucru parţial şi solicită sesizarea Curţii Constituţionale împotriva ordonanţei guvernului.
Argumentele CNIPMMR
Potrivit unui comunicat, CNIPMMR nu susţine instituirea plăţii obligatorii a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care cîştigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe ţară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, din următoarele motive:
• Pe piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sînt des întîlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. În raport cu noua reglementare pe piaţa muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sînt angajate doar cu timp parţial;
• Nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă;
• Chiar în situaţia existenţei unui contract de muncă cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi respectă programul de muncă. Se produce o creştere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori deoarece aceştia nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din această perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistînd motive să plătească pentru contribuţii sociale pentru 8 ore;
• Susţinerea potrivit căreia această masură va combate munca la negru nu este fundamentată; pentru combaterea muncii la negru trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancţionarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată. Nu este normal să fie „sancţionaţi” toţi angajatorii pentru că există angajatori care utilizează munca nedeclarată;
• Deşi elevii şi studenţii pînă la 26 de ani sînt scutiţi, această măsură va afecta tinerii NEETS (tineri cu vîrste de 16-24 de ani care nu mai sînt încadraţi în învăţămînt şi nici nu au serviciu – n.r.) , care nu sînt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata şomajului cea mai ridicată, respectiv 24%;
• În cadrul Consiliului Economic şi Social, toate părţile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificări a Codului fiscal şi, implicit, a creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă;
• Modificarea Codului fiscal prin prezenta Ordonanţă de Guvern încalcă dispoziţiile art. 4, alin. (1), din Codul fiscal care prevăd că: „(1) Prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I“.
Solicitările patronilor de IMM-uri
În context, patronii IMM solicită eliminarea obligaţiei pentru angajatori de a plăti contribuţii de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pe ţară, în cazul contractelor cu timp parţial sau în cazul realizării unui venit brut lunar sub cel minim garant în cazul CIM cu normă întreagă. Ei invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale arătînd că „Salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă“ şi „este evident că, pe perioada menţionată, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucît continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă“. CNIPMMR mai susţine că, în situaţia de faţă, cauza contraprestaţiei din partea angajatorului lipseşte, „acesta suferind practic o diminuare a activului său patrimonial“, iar „în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă“.
CNIPMMR: „Textul Ordonanţei afectează dreptul de proprietate al angajatorului“
CNIPMMR consideră că „textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decît munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă“. Firmele vor plăti contribuţiile sociale calculate la valoarea întreagă a salariului minim brut pentru angajaţii cu fracţiuni de normă care nu depăşesc salariul minim, începînd cu veniturile pe august 2017, a decis, joi Guvernul, printr-o ordonanţă. „Venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat” – se arată în nota de fundamentare a Ministerului Finanţelor pentru ordonanţa de modificare a Codului Fiscal.
Prin derogare de la Codul fiscal, măsura urmează să se aplice începînd cu veniturile aferente lunii august 2017. Aceasta înseamnă că plata suplimentară va fi din septembrie 2017 încolo.
Excepţie de la aceste majorări de contribuţii sociale vor face: elevii sau studenţii, cu vîrsta pînă la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare; ucenicii, potrivit legii, în vîrstă de pînă la 18 de ani; persoanele cu dizabilităţi cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi; pensionarii pentru limită de vîrstă din sistemul public de pensii, potrivit legii în vigoare la data pensionării, cu excepţia pensionarilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, precum şi a celor care cumulează pensia din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii; salariaţii care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care unul este cu normă întreagă, iar baza lunară de calcul al acestuia este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.
Cota contribuţiei de asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă este de 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate este de 5,2% pentru partea datorată de angajator. Salariul minim brut pe ţară este de 1.450 de lei în anul 2017. Din această majorare suportată de angajatori, statul estimează că va cîştiga în anul 2017 un plus de 190 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale şi la contribuţiile pentru sănătate.
Lasă un răspuns