Legea privind eliminarea CASS şi neimpozitarea pensiilor sub 2000 de lei, promulgată

Legea privind eliminarea CASS şi neimpozitarea pensiilor sub 2000 de lei, promulgată
Legea privind eliminarea CASS şi neimpozitarea pensiilor sub 2000 de lei, promulgată

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea privind eliminarea CASS pe pensii şi a impozitului pe venit pentru cele sub 2.000 lei, a anunţat Administraţia Prezidenţială, măsura fiind anticipată de şeful statului cu o zi înainte. „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 12 ianuarie a.c., decretul pentru promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii“, a anunţat Administraţia Prezidenţială. „După analiza pe care am făcut-o şi după discuţia pe care am avut-o astăzi (miercuri, cu premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Finanţelor, Ştefan Viorel – n.r.), am decis să promulg această lege. În zilele următoare“, declara miercuri şeful statului. Este vorba despre o lege votată în 5 ianuarie, care, pe lîngă facilităţile acordate pensionarilor, elimină şi plafonul de cinci salarii medii pe economie pentru plata contribuţiilor sociale la veniturile mari. Este un proiect de lege iniţiat de fostul senator ALDE Cristiana Anghel şi susţinut de 50 de parlamentari ALDE, PNL şi PSD din vechiul legislativ.

Toate măririle de salarii şi pensii plus alte taxe ne costă 9 miliarde de lei

Primele evaluări făcute de Consiliul Fiscal arată un impact negativ la buget de 8,9 miliarde de lei în 2017 ca urmare a noilor măsuri aprobate de guvern privind creşterea de salarii şi micşorările de taxe, determinat de majorări de cheltuieli de 5,7 miliarde de lei şi de reduceri de venituri de 3,2 miliarde de lei. Impactul negativ de 8,9 miliarde de lei se adaugă unui minus de 9,3 miliarde de lei determinat de intrarea în vigoare de la 1 ianuarie a măsurilor din codul fiscal de eliminare a supraaccizei, a impozitului pe construcţii şi a reducerii TVA de la 20% la 19%, precum şi de creşterea de salarii în educaţie şi sănătate. Mai bine de un sfert din cele aproape 9 miliarde de lei vor proveni de la creşterea punctului de pensie.
Iată, pe scurt, care sînt măsurile luate de guvern şi ce impact vor avea asupra bugetului statului.

Pensii

Creşterea pensiei minime pînă la 520 de lei, care va avea loc la 1 martie, va costa statul 1,022 miliarde de lei, potrivit Consiliului Fsical. De asemenea, creşterea punctului de pensie pînă la 1.000 de lei de la 917 lei, majorare ce va avea loc din 1 iulie, va lăsa o gaură în buget de 2,615 miliarde de lei. Pe de altă parte, eliminarea contribuţiei de sănătate pentru veniturile din pensii se va traduce printr-un minus de 890 de milioane de lei. Iar eliminarea impozitului de 16% pe venit pentru pensiile cuprinse între 1.050 şi 2.000 de lei, va costa puşculiţa statului 1,3 miliarde de lei.

Salarii

Salariile din administraţia publică vor creşte şi ele cu 20% din 1 februarie, aşa că impactul net plus cheltuielile care vin odată cu majorarea ajung să coste 2,5 miliarde de lei. Dintre acestea, majorarea în sine va ajunge la 980 de milioane de lei, plusul de cheltuieli ne duce la 1,588 de miliarde de lei. Artiştii, care se vor bucura şi ei de o mărire a lefurilor cu 50%, vor mai goli puţin vistieria statului – cu doar 235 de milioane de lei. Dar aceste majorări vin cu nişte cheltuieli, cheltuieli care se ridică şi ele la 410 milioane lei. Una dintre cele mai controversate măsuri puse în aplicare de guvernul actual este cea a majorării salariului minim de la 1.250 de lei la 1.450 de lei. Decizia care va intra în vigoare de la începutul lunii viitoare este o cheltuială bugetară de 470 de milioane lei. Dublarea alocaţiei pentru studenţi de la 1 februarie lasă un gol de 477 de milioane de lei. La capitolul creşteri de cheltuieli, creşterea salariilor în educaţie şi sănătate are un impact net de 2,8 miliarde de lei.

Impozite tăiate

Şi dacă majoritatea măsurilor noului guvern au fost înregistrate ca şi cheltuieli sporite care pun presiune pe bugetul ţării, acum vorbim de impozite şi taxe care pun presiune pe buget prin faptul că au fost eliminate şi nu vor mai alimenta bugetul. Astfel, modificarea regimului pentru microîntreprinderi ne duce la un minus de aproape un miliard de lei (-955 de milioane de lei). Şi este vorba doar de impozitul pe venit aplicat microîntreprinderilor cu un singur salariat care va fi redus de la 2% la 1%, concomitent cu ridicarea plafonului de venituri pînă la care o firmă poate fi încadrată în definiţia microîntreprinderii, de la 100.000 euro la 500.000 euro. De asemenea, exceptarea plăţii impozitului pe venit şi CASS pe veniturile din investiţii dacă acestea nu reprezintă unica sursă de venit costă bugetul 300 de milioane de lei, potrivit Consiliului Fiscal.
Eliminarea celor 102 taxe parafiscale printre care şi cea Radio-TV mai bagă şi ele mîna în buzunarul ţării şi mai scot 1,513 miliarde de lei. În schimb, eliminarea plafonării contribuţiilor de asigurări vor aduce la buget un plus de 600 de milioane de lei. Introducerea unui plafon neimpozabil în cazul veniturilor obţinute din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi terenurilor în sumă de 450.000 de lei impactează bugetul cu 300 de milioane lei.
Dintre măsurile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2017, despre care Guvernul Grindeanu a spus că nu vor fi reversate, cel mai mare impact îl are eliminarea accizei de 7 eurocenţi pe combustibili, cu un efect de -2,9 miliarde de lei pentru bugetul pe 2017.
În sumă, în 2017 rămîn la dispoziţia companiilor şi persoanelor fizice din scăderi de taxe şi creşteri de salarii şi pensii aproape 18 miliarde de lei, adică 4 miliarde de euro.

Legea bugetului va ajunge în Parlament pînă pe 25 ianuarie

• Premierul Sorin Grindeanu a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că Legea bugetului va fi trimisă la Parlament pînă pe 25 ianuarie. Grindeanu a cerut ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan, să înceapă, de vineri, discuţiile cu fiecare minister pentru elaborarea proiectului. „Să începeţi să aveţi discuţii cu fiecare minister pe legea bugetului, astfel încît tot ceea ce înseamnă şi programele fiecărui minister şi programul nostru de guvernare să fie prinse în Legea bugetului, astfel încît undeva în jur de 23-24 – 25 ianuarie să trimitem legea la Parlament“, a spus Grindeanu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *