Orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, îşi poate reeşalona datoriile pe o perioadă de cinci ani
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe o perioadă de cinci ani. Legea insolvenţei persoanelor fizice, de care ar putea beneficia 800.000 de debitori neperformanţi, nu îi va ajuta însă pe cei cu credite în franci elveţieni decît în mică măsură şi riscă să blocheze sistemul judiciar, apreciază unii analişti. Deşi îndelung aşteptată şi discutată, insolvenţa persoanelor fizice nu are în spate un studiu de impact care să poată estima numărul procedurilor ce vor fi deschise, conform sursei citate. În Franţa, spre exemplu, de la introducerea legii insolvenţei persoanelor fizice au fost deschise 700.000 de dosare, iar în Statele Unite ale Americii 1,3 milioane.
Lege pentru „necazuri financiare“
Potrivit prevederilor adoptate, de această lege va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are „un necaz financiar“, nu din vina sa, acesta putînd să îşi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, debitorul nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întîrziere. „Orice debitor de bună-credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămîne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună-credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, să îşi reeşaloneze aceste datorii astfel încît să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sînt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întîrziere se stopează automat“, a explicat unul dintre iniţiatorii acestei legi. Proiectul mai prevede că orice debitor care, după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii, ştie că nu mai poate să îşi achite aceste datorii poate să ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare, a mai spus deputatul. „Avem două proceduri: atunci cînd debitorul nu are nicio şansă să se redreseze poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest administrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Cheltuielile în procedura de rambursare sînt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sînt suportate de la bugetul de stat“.
Lacunele legii
Deşi Legea insolvenţei persoanelor fizice va aduce beneficii importante acestora, oferind protecţie datornicilor de bună-credinţă în faţa creditorilor, actul normativ are lacune care îi vor îngreuna aplicarea, potrivit CITR, companie specializată în activitatea de practician în insolvenţă. „Una dintre ele (lacune, n.r.) este constituirea unor Comisii de Insolvenţă, cu o componenţă complexă, dar fără nici un reprezentant al creditorilor. De asemenea, Comisia de Insolvenţă este învestită cu atribuţii decizionale, de control şi de supraveghere a actelor persoanei în insolvenţă ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naşte adevărate dificultăţi în practică. O altă problemă pe care o ridică legea în forma sa actuală este încălcarea dreptului de liber acces la instanţă. În unele cazuri, Comisia de Insolvenţă acţionează ca o instanţă în sine, fără a da persoanei în insolvenţă posibilitatea de a contesta măsura la judecătorie“, arată compania, într-un comunicat.
Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu
Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de Comisia de Insolvenţă, din rîndul practicienilor în insolvenţă, executorilor judecătoreşti, avocaţilor sau notarilor publici, înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice. Înscrierea în această listă specială se va face doar după promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional, însă sînt incluşi automat practicienii în insolvenţă şi executorii judecătoreşti cu o vechime de peste cinci ani. „Acest aspect va crea un tratament discreţionar între avocaţii şi notarii care trebuie să-şi exprime disponibilitatea pentru a fi incluşi pe lista specială a administratorilor judiciari, şi practicienii în insolvenţă ori executorii judecătoreşti cu vechime mai mare de cinci ani, care vor fi incluşi automat. De asemenea, legea impune lichidatorilor o serie de atribuţii, fără ca acestea să fie detaliate în vreun fel. De exemplu, lichidatorul poate cere denunţarea unor contracte încheiate de către datornic“, notează CITR. Totodată, legea respectivă nu se completează cu Legea 85/2014 privind procedurile de insolvenţă, care reglementează o procedură specială permiţînd administratorului judiciar să denunţe contractul în termen de 3 luni de la deschiderea procedurii în vederea maximizării averii debitorului, ci doar cu Codul Civil, care nu permite denunţarea decît în cazul unei clauze anterioare de denunţare inserată în contract, şi cu Codul de Procedură Civilă, care nu reglementează deloc instituţia aceasta. În această situaţie, lichidatorii s-ar putea afla în imposibilitatea îndeplinirii acestei obligaţii, neavînd o clarificare a limitărilor acestor atribuţii.
A doua şansă pentru datornicii de bună-credinţă
„În ciuda deficienţelor actuale, legea aduce şi o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important este acela că acordă o a doua şansă datornicilor de bună-credinţă, oferindu-le protecţie în faţa creditorilor. Executările silite vor fi suspendate, iar penalităţile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoana în cauză poate propune eşalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare şi chiar un haircut al acestora, în anumite limite“, a declarat unul din coordonatorii CITR. În plus, în cazul în care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibilă, lichidarea activelor persoanei în insolvenţă se poate face în anumite limite. Legea încearcă să împiedice aruncarea în stradă a rău-platnicilor de bună-credinţă. O măsură în acest sens este instituirea unui drept de preferinţă la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părţi din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit în condiţiile pieţei.
Lasă un răspuns