Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea prin care marile magazine sînt obligate să comercializeze produse provenite din plan local în proporţie de 51%, criticată de reprezentanţii retailerilor şi ai patronatelor, şi care prevede şi interdicţia comercianţilor de a percepe taxe suplimentare, cum ar fi taxa de raft. Legea a fost adoptată de Parlament pe 8 iunie. Pe termen scurt, se vor aplica însă doar anumite prevederi care modifică modul de formare al preţurilor, de amenajare a magazinelor şi relaţiile contractuale între retaileri şi furnizorii lor. Promulgarea Legii hipermarketurilor care modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare şi care a fost gîndită pentru a facilita pătrunderea mai facilă a producătorilor români în marile lanţuri de magazine va produce efecte imediate în magazine şi în relaţia dintre producători şi retaileri. Mult aşteptata măsură prin care comercianţii vor fi obligaţi să achiziţioneze produsele alimentare în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft din lanţul alimentar va intra în vigoare de abia anul viitor, la şase luni de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial şi după ce Guvernul va publica normele metodologice.
Lanţ scurt de aprovizionare
Proiectul prevede ca marile magazine să aibă pe rafturi carne, fructe şi legume din producţie românească în proporţie de cel puţin 51%, alimente care trebuie să provină dintr-un „lanţ scurt“ de aprovizionare. „Comercianţii – persoane juridice autorizate au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de pînă la două milioane de euro, echivalentă în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărîre de Guvern“, se arată în proiectul de lege. Potrivit proiectului, „lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strînse între producători, procesatori şi comercianţi“.
Taxele suplimentare, interzise
Totodată, comercianţilor le este interzis să solicite furnizorului să nu vîndă altor magazine aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu care a achiziţionat produsele respectiv. Sînt interzise şi taxele suplimentare pe care le percepeau comercianţii pînă acum, precum taxa de raft, fapt care, spun iniţiatorii, va putea duce la scăderea preţului unor produse. Legea stabileşte că pe etichetele produselor de carne proaspătă trebuie trecută ţara de provenienţă, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România pe care produsul respectiv îl are în conţinut. Proiectul prevedea în forma iniţială ca marii comercianţi să pună la vînzare produse româneşti în proporţie de 51%, însă această măsură a fost abandonată, în favoarea „lanţului scurt“, pentru a nu încălca normele europene. De la aceste prevederi sînt exceptate magazinele care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de pînă la două milioane de euro, echivalent în lei.
AMRCR: „Consumatorul nu mai este, începînd de astăzi, actorul principal din lanţul comercial“
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România şi-a exprimat regretul că Preşedintele României a promulgat legea pentru modificarea şi completarea Legii 321 privind comercializarea produselor alimentare. „AMRCR consideră că această lege este îndreptată împotriva marilor reţele comerciale şi, în pofida celor exprimate public, nu garantează sprijin pentru producătorii locali sau produsele româneşti. În schimb restrînge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la preţuri competitive“, spune AMRCR. Potrivit Asociaţiei, marii retaileri sînt obligaţi să-şi reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfăşurării acestora, să renunţe la facilităţi şi servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele româneşti şi să se orienteze pentru a găsi modalităţi de a susţine un flux financiar imens, impus fără justificare. „Apreciem că toate acestea se vor răsfrînge asupra preţurilor la raft şi vor avea repecusiuni majore şi asupra programelor de susţinere a producătorilor locali“, susţine AMRCR. Asociaţia anunţă, de asemenea, că va continua demersurile în cadrul organismelor comunitare, pentru analizarea compatibilităţii acestei legi cu normele europene, ştiut fiind deja că la nivelul Comisiei Europene există în desfăşurare o procedură în acest sens.
Ce se va întîmpla în scurt timp
Potrivit Legii, mai multe articole vor intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Astfel, în cîteva zile:
• Se va schimba modul în care se formează preţul la raft. Potrivit Legii, preţul de vînzare către consumator este preţul de achiziţie al produsului alimentar majorat cu adaosul comercial; iar preţul de achiziţie al produsului alimentar – cuprinde preţul de cumpărare negociat între comerciant şi furnizor. În cazul în care retailerii nu respectă această prevedere, riscă amenzi cuprinse între 100.000 şi 150.000 de lei sau chiar suspendarea autorizaţiei de funcţionare pînă la 6 luni nde zile.
• Dispar taxele de raft şi de servicii. Potrivit legii, „este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii.”
• Acceptul sau refuzul produselor proaspete de către magazine se face pe loc. Potrivit legii, comerciantul poate refuza recepţia mărfii în condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de comercializare, cantităţile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, refuzul recepţiei mărfii făcîndu-se în momentul livrării, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată. Fac excepţie de la această prevedere produsele alimentare proaspete, în cazul în care recepţia cantitativă şi calitativă se va face în momentul livrării.
• Magazinele sînt obligate să creeze spaţii speciale producătorilor români. Noua lege introduce şi obligativitatea ca retailerii “să acorde spaţii distincte de expunere şi vînzare produselor romîneşti, în condiţiile legii”
• Primăria va spune cînd vor putea magazinele să organizeze evenimente de promovare.
Lasă un răspuns