Fiscul a reînfiinţat Serviciul de Verificări Fiscale care se va ocupa de controlul averilor persoanelor fizice care au avut într-un an fiscal cheltuieli cu cel puţin 50.000 de lei mai mari faţă de veniturile declarate.
Ar putea fi vizaţi patroni care şi-au creditat firmele cu sute de mii de lei, „cîntăreţi“ care se plimbă în maşini luxoase, dar nu au venituri declarate la Fisc, manelişti şi alţii care îşi ascund veniturile reale. Numele persoanelor fizice sînt aşteptate să fie „livrate“ de la Bucureşti. Ce riscă cei prinşi în astfel de situaţii?
Serviciu de Verificări Fiscale din 2 februarie
După cîţiva ani de la modificarea Codului fiscal în acest scop, Fiscul face demersurile organizatorice necesare pentru a începe verificarea averilor persoanelor fizice care au cheltuieli mult mai mari faţă de veniturile declarate în acte. Din 2 februarie 2015 este funcţional Serviciul de Verificări Fiscale, care s-a înfiinţat pe lîngă direcţiile regionale ale finanţelor publice. Rolul acestora este să verifice persoanele fizice ale căror cheltuieli depăşesc într-un an cu cel puţin 50.000 de lei veniturile înregistrate în acte.
ANAF nu a dorit ca o astfel de prevedere legislativă să funcţioneze în adevăratul sens al cuvîntului. Pentru a se evita eventuale abuzuri la nivel local, ANAF a stabilit ca verificarea averilor persoanelor fizice în comparaţie cu veniturile să se facă de la nivel central către teritoriu.
Ce persoane fizice sînt vizate de controalele Fiscului
Noul serviciu are în vizor „toate persoanele care se încadrează descrierii de a avea cheltuieli mai mari de cel puţin 50.000 de lei decît veniturile declarate“. Fiscul merge pe ideea „firmă săracă, patron bogat“, însemnînd că pot fi vizaţi deţinătorii de firme care sînt pe pierderi de ani buni, dar persoanele care conduc acele firme prosperă de la un an la altul, avînd vile impozante şi maşini luxoase, dar în acte au înregistrate venituri derizorii. Mai sînt vizaţi şi administratorii sau asociaţii care şi-au creditat firmele cu sume de 200.000-300.000 de lei anual, deşi veniturile lor din salarii şi/sau dividende sînt la nivelul salariului minim pe economie.
Mai pot fi vizaţi de Fisc artiştii şi maneliştii care prestează servicii pe la nunţi pe sume uriaşe pe oră, dar care au declarat la stat doar venituri modice. La fel de bine pot fi verificate şi persoanele care nu au nici un serviciu cu acte în regulă, nu muncesc efectiv undeva sau au fost prin străinătate tot fără acte, iar acum se plimbă în maşini luxoase şi îşi construiesc case impozante.
În 2011, cînd au apărut primele servicii pentru controlul averilor, erau vizate persoanele fizice ale căror cheltuieli depăşeau flagrant veniturile, fiind vehiculate nume de mari oameni de afaceri din ţară care ar putea fi primii verificaţi.
Se impozitează veniturile nedeclarate
În lipsa unei legi a averilor ilicite, acest Serviciu de Verificări Fiscale de la nivel regional poate doar să impoziteze veniturile nedeclarate. Adică, dacă nu ai serviciu, nu ai venit, dar ţi-ai cumpărat un bolid ultimul răcnet cu 50.000-100.000 de euro, atunci Fiscul nu îţi confiscă bunul, dar te pune să plăteşti impozit pe venit pentru suma respectivă de pînă la 100.000 de euro, pe care ai achitat-o pe maşină. Sau dacă eşti proprietarul unei afaceri şi cîştigi 100.000 de lei pe an, dar ţi-ai cumpărat pe numele tău un bun (sau mai multe) de peste 150.000 de lei, atunci intri automat sub incidenţa acestei prevederi şi trebuie să spui de unde ai avut banii.
Posibile împotmoliri: cînd persoana nu are nimic pe numele ei
În cazul în care bunurile sînt cumpărate pe firmă, iar achiziţiile au fost declarate în contabilitate şi, deci, au fost evidenţiate şi la Fisc, atunci persoana fizică respectivă nu va intra sub incidenţa verificărilor ce vor fi efectuate de către ANAF. De asemenea, cei care obţin venituri mari „la negru“ pot să scape de verificări în cazul în care în anul fiscal anterior au achiziţionat bunurile pe numele rudelor. Dar în astfel de cazuri, rudele trebuie să dovedească de unde au avut bani pentru bunuri atît de scumpe.
Cu alte cuvinte, dacă Fiscul descoperă o persoană cu afaceri, dar fără salariu sau, dimpotrivă, o persoană care nu are nici o sursă de venit, dar se plimbă cu o maşină de 50.000 de euro care nu este cumpărată pe numele său, atunci persoana în cauză scapă, dar cercetările se pot îndrepta asupra aceluia pe numele căruia a fost achiziţionată maşina. Situaţia este similară şi la case, terenuri, bijuterii, haine etc. Unii dintre cei verificaţi pot spune că au primit donaţii, moşteniri, dar şi acestea pot fi verificate.
S-a înfiinţat şi un birou care verifică înregistrarea în scop de TVA
Tot de pe 2 februarie a luat fiinţă un birou special în cadrul Fiscului, numit Birou de Informaţii Fiscale, care îi verifică pe administratorii de firme şi pe asociaţi, inclusiv trecutul acestora, studiile şi ocupaţiile anterioare, faptele din cazierul fiscal şi capacitatea firmei de a desfăşura o afacere (dacă are spaţiu adecvat, utilaje, oameni). Potrivit noilor reglementări fiscale,sînt verificate dur firmele care se înregistrează sau reînregistrează ca plătitori de TVA, iar reprezentanţii acestor entităţi economice sînt obligaţi să depună o declaraţie stufoasă, numită Formularul 088: „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA“.
Lasă un răspuns