Comisia Europeană a transmis României un avertisment referitor la abaterea de la obiectivele bugetare pe termen mediu, se arată în Recomandările specifice de ţară. În document, CE atrage din nou atenţia asupra legii unitare a salarizării bugetarilor, care ar ridica riscuri asupra economiei ţării, şi asupra nivelului încă ridicat al corupţiei. Trei recomandări principale face Comisia Europeană României.
Avertismentul CE
Luni, 22 mai 2017, Comisia Europeană a emis un avertisment privind o abatere semnificativă a ţării de la obiectivele bugetare pe termen mediu – celebrul MTO, invocat în anul 2014 de preşedintele de atunci, Traian Băsescu, într-o discuţie cu premierul de atunci, Victor Ponta, şi cu ministrul de Finanţe de atunci, Ioana Petrescu. „Pe baza datelor execuţiei pe 2016, România a fost depistată ca fiind într-o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu. În conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE şi cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Comisia a emis un avertisment adresat României la 22 mai 2017 că a fost observată o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016. Conform Prognozei din primăvară a Comisiei Europene, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea recomandată în anul 2017“ – arată CE în Recomandările specifice de ţară 2017.
Salarizarea unitară, un risc semnificativ
Şi de dată această Comisia Europeană ţine să avertizeze asupra riscurilor pe care le ridică proiectul legii salarizării unitare, aflat în Parlament, precum şi lipsa măsurilor fiscale şi structurale ale Guvernului. „Principalul risc descendent pentru perspectivele macroeconomice decurge din impactul scăzut al măsurilor fiscale şi structurale asupra perspectivelor de creştere pe termen scurt şi mediu. În acelaşi timp, măsurile necesare pentru a sprijini ţintele de deficit planificate nu au fost specificate suficient. În plus, proiectul de lege privind salarizarea unitară reprezintă un risc semnificativ descendent pentru prognoza fiscală“ – afirmă CE în documentul transmis Consiliului UE. De asemenea, Comisia Eurpeană a inclus în dispozitivul Recomandărilor specifice de ţară pentru România şi referiri la nivelul încă ridicat al corupţiei din ţară, precizînd că nu doreşte totuşi să insiste pe acest subiect în condiţiile în care există oricum Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, care acoperă aceste aspecte.
„Corupţia, un obstacol pentru derularea afacerilor“
„Corupţia persistă la toate nivelurile şi rămîne un obstacol pentru derularea afacerilor. România a făcut progrese substanţiale în ceea ce priveşte o mare parte din reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Cu toate acestea, rămîn paşi importanţi de făcut în abordarea îngrijorărilor în aceste domenii, astfel încît reformele să fie durabile şi ireversibile. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte elaborarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale, însă rămîn importante provocări în punerea în aplicare eficientă a strategiei naţionale anticorupţie adoptate în 2016. Este nevoie de eforturi pentru respectarea independenţei sistemului judiciar în viaţă publică din România, pentru finalizarea reformelor codurilor penale şi civile şi asigurarea eficienţei în aplicarea hotărîrilor judecătoreşti. În cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, România primeşte recomandări în domeniile reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei. Prin urmare, aceste domenii nu sînt acoperite de recomandările specifice de ţară pentru România“ – arată CE.
Bruxelles-ul atrage atenţia asupra corupţiei din sistemul sanitar
Bruxelles-ul atrage atenţia şi asupra corupţiei din sistemul sanitar. „Populaţia României este expusă unor rezultate slabe în materie de sănătate. Serviciile de asistenţă medicală de calitate, accesibile sînt afectate de lipsa cadrelor medicale, de subfinanţare şi de dependenţa excesivă de spitale, precum şi corupţia, care afectează în special persoanele cu venituri mici şi din zonele rurale. În afară de plăţile neoficiale către profesioniştii din domeniul medical, corupţia se referă la achiziţiile publice în spitale, fraudarea asigurărilor şi mituirea certificatelor care dau dreptul la prestaţii“, afirmă CE.
CE face 3 recomandări pentru România
În aceste condiţii, Comisia Europeană face 3 recomandări pentru România:
• În anul 2017, să asigure conformitatea cu recomandarea Consiliului în vederea corectării deviaţiei semnificative de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu. În 2018, să îşi continue politica fiscală în conformitate cu cerinţele componenţei preventive a Pactului de stabilitate şi creştere, ceea ce se traduce printr-un efort fiscal substanţial pentru 2018. Asigurarea aplicării depline a cadrului fiscal. Consolidarea respectării şi colectării taxelor. Combaterea muncii nedeclarate, inclusiv prin asigurarea utilizării sistematice a controalelor integrate.
• Consolidarea politicilor specifice de activare şi a serviciilor publice integrate, cu accent pe persoanele cele mai mai îndepărtate de piaţa muncii. Adoptarea legislaţiei care să egalizeze vîrsta de pensionare pentru bărbaţi şi femei. Stabilirea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim, în consultare cu partenerii sociali. Îmbunătăţirea accesului la educaţia tradiţională de calitate, în special pentru romi şi copii în zonele rurale. În domeniul asistenţei medicale, trecerea la asistenţă medicală în ambulatoriu şi reducerea plăţilor neoficiale.
• Adoptarea legislaţiei pentru asigurarea unui serviciu public profesionist şi independent, prin aplicarea unor criterii obiective. Consolidarea prioritizării şi pregătirii proiectelor în cadrul investiţiilor publice. Asigurarea implementării în timp util şi durabil a strategiei naţionale privind achiziţiile publice.
Lasă un răspuns