Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărît, ieri, majorarea ratei dobînzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2,25% pe an, începînd cu data de 8 mai, se arată într-un comunicat al băncii centrale. Dobînda cheie era nemodificată din luna februarie a acestui an, cînd a fost majorată la 2,25% pe an. De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobînzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobînzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an de la 3,25% pe an. Totodată, reprezentanţii băncii centrale au decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Decizia BNR va genera o creştere a indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sînt calculate dobînzile la majoritatea creditelor în lei. Deşi luni a stagnat la 2,54%, acesta se află la cel mai mare nivel din 20 octombrie 2014, cînd a fost 2,62%. ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobînzile variabile la creditele în lei.
O politică ce loveşte în companiile cu capital românesc
Creşterea spectaculoasă a indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobîndă variabilă, este de fapt vîrful unui iceberg care în final duce la scăderea profiturilor pentru companii. Intervenţia din ultimele săptămîni a BNR, care a scos de pe piaţă lichidităţi, trebuie pusă în context. Promisiunile guvernului de a mări salariile au dus la creşterea consumului, de multe ori pe baza creditării. Banii ajunşi în piaţă au generat creşterea importurilor, iar producţia locală şi exporturile nu au ţinut pasul. A rezultat inflaţia, care în martie a avut cel mai înalt nivel din iunie 2013. Pentru BNR, creşterea ROBOR este un instrument eficient în încercarea de a scădea inflaţia. Pe termen scurt, ea duce doar la scumpirea creditelor. Este o politică ce loveşte tocmai în companiile cu capital românesc, care se finanţează în lei. Cele internaţionale au acces la creditări intra-grup şi nu sînt atît de afectate de ce se întîmplă acum pe piaţa monetară.
BNR explică decizia creşterii dobînzii
Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva creşterii uşoare şi a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul cîtorva luni deasupra intervalului ţintei, iar riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate, a anunţat luni Banca Naţională a României (BNR). Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna martie la 5%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, cînd a fost 5,37%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS). „În şedinţa de astăzi, consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2018, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva creşterii uşoare şi a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul cîtorva luni deasupra intervalului ţintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă”, se arată în comunicat. BNR a avertizat că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate, a condiţiilor de pe piaţa muncii şi a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.
Lasă un răspuns