Românii plecaţi în străinătate, care se întorc în ţară, vor putea primi fonduri europene de pînă la 40.000 Euro, pentru a-şi deschide o afacere in Romania, în linia de finanţare Diaspora Start-up, pentru care miercuri s-a deschis apelul de proiecte. Viitorii antreprenori nu vor primi banii direct, ci prin intermediul unor organizaţii şi instituţii care derulează proiecte şi administrează banii din schema de finanţare.
Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a anunţat, miercuri, 12 octombrie 2016, deschiderea apelului de proiecte pentru Programul “Diaspora Start-up”.
În perioada 12 octombrie, ora 16.00 – 29 noiembrie 2016, ora 16.00, pot sa depună online în sistemul MySMIS propuneri de proiecte solicitanţii care vor să fie administratori de schemă de antreprenoriat.
Alocarea totala a schemei de finanţare Diaspora Start-up este de 30 milioane euro din Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020. Din acesti bani vor fi finantate proiecte europene de stimulare a antreprenoriatului in valoare de maximum 5 milioane euro fiecare. In cadrul acestor proiecte, autoritatile spera sa fie inclusi in programe de formare antreprenoriala cel putin 3.000 de romani care se intorc in tara. De asmenea, cel putin 300 de mici afaceri ar urma sa fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul spera sa se creeze minimum 600 de locuri de munca noi.
Drumul banilor europeni către romanii plecaţi în străinatate şi intorsi in tara:
In prima fază, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajează să pregăteasca viitori antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor in tara.
Conform Ghidului solicitantului, administratorii schemei de antreprenoriat au calitatea de solicitanţi:
-furnizori de formare profesionala continua autorizati, publici si privati;
organizatii sindicale si patronate;
-membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;
-autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);
-asociatii profesionale;
-camere de comert si industrie;
-ONG-uri;
-universitati;
-Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si institutii/ agentii/ organizatii subordonate/ coordonate de acesta;
parteneriate intre categoriile mai sus mentionate.
Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni din MAE susţine că este o “condiţie obligatorie existenţa unui parteneriat cu o entitate a românilor din diaspora”.
In ghidul oficial, insa, nu se specifică expres ca entitatea să fie o entiate a romanilor din diaspora, ci una care să fi avut anterior proiecte de sprijinire a românilor din străinatate.
“Demonstreaza desfasurarea, in perioada cuprinsa intre 1.01.2012 si data lansarii acestui apel, de activitati de promovare si sustinere a drepturilor romanilor din Diaspora prin intermediul unor activitati derulate in alte state si in Romania, activitati de facilitare privind crearea de retele profesionale ale romanilor din Diaspora si/ sau activitati de promovare a conectarii cu Romania si de prietenie cu tara gazda pe domenii specifice de colaborare, activitati de formare antreprenoriala sau consiliere privind implementarea unor planuri de afaceri specifice IMM” – este una dintre conditiile puse administratorului.
Ulterior, solicitantilor mari (organizatiile care administreaza proiectul) le sunt aprobate proiectele si ei semneaza contracte de finantare cu statul.
Abia apoi, in cadrul derularii proiectelor, administratorii selecteaza si accepta in proiect asa-numitele grupuri-tinta: romanii care au fost plecati in strainatate si se intorc in Romania sa faca afaceri.
Atentie! In alte programe asemanătoare (Romania Start-up Plus, de exemplu), sînt organizaţii (solicitanti) care au început deja sî recruteze membri ai grupurilor-ţintă (viitori antreprenori) incă de dinainte de aprobarea proiectelor mari (de pîna la 5 milioane Euro), într-o asa-numită procedura de pre-inscreire in proiect.
Aceasta fază în care viitorul antreprenor se afla deja in proiectul derulat de organizatii-solicitante in program cuprinde 3 etape:
Etapa I – Formare antreprenoriala – antreprenorii-aspiranţi sînt incluşi in programe de educatie antreprenoriala si traininguri. La aceste cursuri se insusesc anumite cunostinte teoretice de management al afacerilor, marketing si promovare, dezvoltarea afacerii etc. Mai imporant, vor fi si elemente practice de instruire antreprenoriala, printre care si elaborarea planului de afaceri. Aici un prl imporant îl va avea e-learningul, comunicarea fiind pe internet.
Etapa a II-a – Implementarea planurilor de afaceri finantate din fonduri FSE. Planurile de afaceri selectate pentru a primi cei pîna la 40.000 Euro vor fi implementate de către viitorii antreprenori cu ajutorul administratorilor de schema de granturi.
La finalul acestei etape, administratorul de grant îi va deconta antreprenorului, pe noua firmă infiinţată de acesta din urmă, grantul de maximum 40.000 Euro din fonduri europene, in functie de implementarea planului de afaceri.
Acest ajutor de minimis se va acorda proaspatului om de afaceri in doua transe, dupa cum urmeaza:
a. O transa initiala de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, asa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri si prevazut in contractul de subventie incheiat.
b. O transa finala reprezentand diferenta pana la valoarea totala a ajutorului de minimis, dupa ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada ca a realizat din activitatea curenta, in termenul de 12 luni aferent etapei a II-a, venituri reprezentand minimum 30% din valoarea transei initiale. In cazul in care acest termen nu este respectat, transa finala nu se mai acorda.
Etapa a III-a – Program de monitorizare a functionarii si dezvoltarii afacerilor finantate. In aceasta etapa administratorul schemei de antreprenoriat desfasoara actiuni care au ca scop final monitorizarea activitatii intreprinderilor infiintate in cadrul celor 12 luni de functionare din cadrul etapei a II-a (a se vedea mai jos). Metodologia de realizare a monitorizarii va fi prezentata in cadrul cererii de finantare.
Ce conditii trebuie sa indeplineasca romanul care primeste ajutor de pana la 40.000 Euro
Potrivit ghidului oficial, in cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte, grupul tinta este format din persoane fizice (someri, persoane inactive, persoane care au un loc de munca si infiinteaza o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca) care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a. intentioneaza sa infiinteze o afacere nonagricola in mediul urban;
b. isi au resedinta sau domiciliul in mediul rural sau in cel urban, in regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia. Asadar, NU vor putea aplica cei din Bucuresti si judetul Ilfov.
c. au varsta de minimum 18 ani
d. poseda cetatenia romana
e. fac dovada domiciliului sau rezidentei in strainatate in ultimele 12 luni pana la momentul incrierii in grupul tinta
f. demonstreaza experienta antreprenoriala prin documente de infiintare a unei societati comerciale in strainatate, precum si prin documente care sa ateste experienta specifica in domeniul in care doreste sa initieze o afacere prin intermediul programului,
sau
demonstreaza capacitatea tehnica si profesionala printr-un contract de munca sau de colaborare ori alt document similar, in domeniul in care doreste sa initieze afacerea vizata in cadrul proiectului,
sau
demonstreaza cunostintele de specialitate prin documente recunoscute de statul roman, care sa ateste absolvirea de studii de specialitate in cadrul unor institutii de invatamant superior din strainatate, ori prin alte documente ce certifica absolvirea unor cursuri de scurta durata in domeniul in care doreste sa initieze afacerea vizata in cadrul proiectului.
NU pot intra in program tinerii care nu urmeaza nicio forma de invatamant si nici nu au un loc de munca, cu varste intre 16 ￢ 24 ani (asa-numitii NEET’s).
In intelesul prezentului ghid, persoanele inactive sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani care nu se incadreaza nici in populatia ocupata si nici in cea aflata in somaj (de ex. studenti, persoane casnice). Pensionarii NU fac parte din grupul tinta al prezentului apel.
Categoria “persoane care au un loc de munca si infiinteaza o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca” include si persoanele care desfasoara o activitate independenta (persoane fizice autorizate, titulari ai intreprinderilor individuale si membri ai intreprinderilor familiale).
O situatie aparte pare sa fie cea a cetatenilor romani din Republica Moldova. Potrivit unor explicatii oferite StartupCafe de catre ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, pot sa intre in aceasta schema si cetatenii din Republica Moldova, care au cetatenie romana si care au trait o perioada in Republica Moldova si o perioada in Romania, respectand conditiile de mai sus.
Conditiile pentru viitoarele afaceri
Firmele nou infiintate de catre romanii care se intorc in tara vor trebui sa aiba sediul social si, dupa caz, punctul/ punctele de lucru in mediul urban, intr-una din regiunile mai putin dezvoltate.
Asta inseamna ca firma nu trebuie sa aiba sediul social si nici punctul de lucru in Bucuresti sau judetul Ilfov.
Fiecare antreprenor care a luat cei pana la 40.000 Euro va trebui sa angajeze, la cel tarziu 6 luni de la semnarea contractului de ajutor de minimis, cel putin 2 persoane. Persoanele angajate in cadrul intreprinderilor nou infiintate vor avea, in mod obligatoriu, domiciliul sau resedinta in mediul urban sau rural, oriunde in tara, cu exceptia judetului Ilfov si a municipiului Bucuresti.
Lasă un răspuns