Statul, de acord ca băncile să îi execute pe datornici fără decizii judecătoreşti

Statul vrea ca băncile să îi execute pe datornici fără decizii judecătoreşti
Statul vrea ca băncile să îi execute pe datornici fără decizii judecătoreşti

Parlamentul a aprobat, în luna octombrie, câteva modificări ale Codului de procedură civilă, una dintre acestea dându-le dreptul executorilor judecătoreşti să înceapă executarea silită la cererea creditorilor fără să mai fie necesară aprobarea Tribunalului. Astfel, românii care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci au ajuns să poată fie executaţi rapid, fără implicarea instanţei.

Totuşi, Curtea Constituţională consideră că legea este neconstituţională, deoarece, odată înlăturat controlul judecătoresc de a decide asupra legalităţii şi temeiniciei cererii de executare silită, Constituţia României este încălcată. Legea a fost modificată după ce băncile au reclamat faptul că procedurile de executare silită durează prea mult timp, uneori chiar şi doi-trei ani, iar judecătorii s-au declarat nemulţumiţi de faptul că sunt aglomeraţi cu prea multe dosare de executare silită, se arată într-o interpelare pe acest subiect a deputatului de Alba, Cornel-George Comşa. Potrivit acestuia, „procedura de executare silită se poate face în prezent într-un timp record, deoarece a fost eliminată etapa care prevedea că acţiunea respectivă trebuia aprobată de către judecători, în urma unei sentinţe. În aceste condiţii, la cererea băncilor, executorul judecătoresc poate veni în orice moment la uşa persoanelor care au datorii la bănci pentru a dispune executarea silită a imobilului sau a altor bunuri ale datornicului, fără ca omul să mai aibă vreo posibilitate de a se apăra”. Astfel, spune deputatul citat, această măsură este una „în sprijinul băncilor şi în defavoarea românilor cu restanţe la bănci”.

Răspunsul secretarului de stat în Ministerul Justiţiei, Liviu Stancu, este halucinant, afirmând că această modificare, chiar dacă loveşte dur în românii cu restanţe la bănci, a fost operată pentru a reduce gradul de încărcare a instanţelor de judecată. „Potrivit expunerii de motive, atribuirea în competenţa executorului judecătoresc a deciziei de încuviinţare a executării silite s-a întemeiat pe o analiză a opiniilor exprimate de instanţele de judecată consultate în Consiliul Superior al Magistraturii, analiză ce a relevat că odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă s-a constatat o creştere a volumului de activitate al instanţelor de executare, din pricina numărului mare de cereri de încuviinţare a executării silite. Aşadar, prin modificarea legislativă s-a urmărit degrevarea instanţelor de acest tip de cereri”, susţine secretarul de stat. Acesta precizează că dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil nu este afectat. Astfel, „încheierea prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite poate fi contestată la instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare, în condiţiile legii, în acest fel realizându-se controlul judecătoresc asupra încheierii respective, în cadrul unui proces echitabil”. Proiectul legii nr. 138/2014 a fost iniţiat de un grup de 20 de deputaţi şi senatori şi a fost susţinut de Guvernul României în forma propusă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *