Perioada de după Lăsatul Secului de Crăciun era cunoscută sub denumirea „șezătorile de iarnă”, când au loc întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar și distractiv. În trecut, chiar dacă se desfășurau în perioada Postului Crăciunului, aspectul distractiv era tolerat, deoarece în cadrul lor erau învățate colindele și urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă. Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.
Postul Crăciunului – tradiții, obiceiuri și superstiții
Unul dintre obiceiurile din perioada postului este spălarea veselei cu cenușă sau leșie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse. În unele zone din nordul Transilvaniei există credinţa că postirea ar fi fost poruncită bătrânului Crăciun de către Maica Domnului, drept penitenţă pentru că acesta tăiase mâna nevestei sale.
În această perioadă, în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru „aflarea ursitului”. Vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, să aibă ce ospăta. În alte părţi ale României există obiceiul „bătutul pernelor”, prin care fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori frumoşi, bogaţi şi cu numerose alte calităţi. Obiceiul presupune ca fetele să ia o nuia şi să „altoiască” zdravăn fiecare pernă din casă, rostind în tot acest timp tot felul de formule magice, care diferă de la o zonă folclorică la alta, toate pentru a-l „chema” pe cel care are să le fure inima. De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Hațegului merg la fântâna din mijlocul satului și, la cântatul cocoșului, aprind o lumânare și o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma și îi va arăta fetei chipul viitorului soț. Tot atunci, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
Zilele cu dezlegare la peşte, ulei şi vin în Postul Crăciunului
Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abținere de la lucrurile rele care îndepărtează de Dumnezeu și de oameni. Din punct de vedere al alimentației, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, untdelemn şi vin. Astfel, până pe 19 decembrie, în fiecare sâmbătă și duminica este dezlegare la pește, vin și ulei. De asemenea, în fiecare marți și joi este dezlegare la vin și untdelemn. Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin, iar dacă pică hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se face dezlegarea și la pește. În ziua de Ajun se ţine post negru (postul aspru) și se mănâncă abia seara, iar atunci doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame. Cu semințe au ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.
Lasă un răspuns