De ziua Bunei Vestiri cine se ceartă are necazuri tot anul

De Blagoveştenie se sărbătoreşte vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil.

În data de 25 martie, cinstim Buna Vestire, Blagoveştenia, ziua în care se sărbătoreşte vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil. Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care pînă la Crăciun, cînd Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sînt exact nouă luni. În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu pînă la 15 ani, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe fiul său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit la rîndul său pe 26 martie. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămînii ar cădea aceasta.

Sfaturi din bătrîni

În trecut, Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strîngeau apa din zăpada topită pentru a o folosi în practicile de medicină şi cosmetică populară. Cu zeci de ani în urmă, pe la sate, babele se spălau cu această apă din zăpadă topită pentru că erau convinse că, astfel, puricii nu se vor atinge de ele tot anul. Tot bătrînii spuneau că de Buna Vestire e bine să se pună pe pragul casei pîine şi sare pentru hrana îngerilor. Se crede că acum, de Blagoveştenii, sosesc rîndunelele, iar cucul cîntă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului. Cucul anunţă sosirea efectivă a primăverii. Primul său cîntec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Căci orice cîntat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate şi belşug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuţ în direcţia din care se aude. Dacă pasărea îţi cîntă drept în faţă, e semn bun. Anul acesta însă, cum vremea e mult mai rece decît de obicei, sînt puţine şanse să auzim vreun cuc. Legea nescrisă, din străbuni, spune că de Blagoveştenii nu avem voie să ieşim din casă flămînzi. În această zi e obligatoriu ca toţi creştinii să mănînce bine, să nu simtă în nici un moment senzaţia de foame şi să nu se iasă din casă cu stomacul gol.

Ritualuri 

La Blagoveştenie se făceau multe acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lîngă casă, a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămîie a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor în Transilvania şi Banat, producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior, în satele din Transilvania, sau lovirea fiarelor în Banat, aprinderea focurilor în grădini şi livezi. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică şi ameninţarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiaţi dacă nu rodesc. Tot astăzi este şi dezlegare la peşte, ceea ce înseamnă că, chiar dacă sîntem în plin post, ortodocşii pot să mănînce peşte.

Dezlegare la peşte

Tradiţia mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă de Blagoveştenii are necazuri tot anul. În Bucovina nu se pun ouă sub cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică. Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi ca peştele în apă şi va fi sănătos tot anul. Totuşi existau oameni care nu aveau voie să mănînce peşte; astfel, femeile gravide care mîncau peşte se spune că năşteau copii băloşi şi mucoşi, iar copiii care încă nu apucaseră să vorbească ar fi rămas muţi ca peştii, dacă mîncau peşte în general, nu numai la Buna Vestire.

De Buna Vestire nu se lucrează

Pentru a cinsti această sărbătoare, nici un creştin nu trebuie să lucreze de Buna Vestire, căci dacă va încălca interdicţia şi va păcătui în acest fel el va munci fără spor şi nimic nu îi va ieşi cum trebuie. În popor se spune că, dacă se macină porumb în această zi, şi se va da mălaiul ca momeală la peşti, aceştia vor muri dacă îl vor înghiţi. De Blagoveştenii nu-i voie să tai pîinea şi nici orice altceva pentru vitele ce merg la păşune, că le mănîncă lupii. În anumite zone ale ţării, de Buna Vestire, vînătorii superstiţioşi merg la biserică, se spovedesc şi iau anafură. Pentru a fi ţintaşi buni peste an, ei pun anafura într-o scorbură de copac, o astupă şi trag în ea. Dacă glonţul va nimeri direct în anafură, şi va curge „sînge“, atunci va avea succes la vînătoare. De la Blagoveştenii înainte însă, poţi lucra orice afară: poţi toarce, poţi să ţeşi, poţi să dormi.

Junii tineri ies cu surla 

În Schei, în ziua de Blagoveştenii, junii tineri urmează o tradiţie cu vechime şi urcă pe Coasta Prundului, unde „trag din surlă“ anunţînd venirea primăverii. Etnograful şi folcloristul Gheorghe Pitiş povesteşte cum se desfăşurau evenimentele pe vremea sa (la sfîrşitul secolului XIX-începutul secolului XX): „Trecuse de amiazi; lumea ospătată şi veselă părea totuşi că aşteaptă ceva şi trecînd în sus sau în jos pe vreuna din uliţele de Pe Tocile, ai fi putut auzi pe cîte cineva întrebînd: «au trecutu?», ori «n-au mai ieşitu?». Apoi ai fi auzit strigăte de: «iacătă-i, veniţi de-i vedeţi», chemîndu-şi fiecare pe ai săi din casă, ca să vie să-i vadă. În acelaşi timp ai fi putut vedea în mijlocul cutărei sau cutărei curţi vreo babă sau vreun bătrîn cu ochii stinşi şi plini de lacrimi şi gîrboviţi de ani, stînd cu faţa spre Coastă, apoi făcîndu-şi cruce şi zicînd cu glas apăsat: «Mulţumescu-Ţi Ţie Doamne că m-ai învrednicit să mai aud odată sfînta surlă!»“. Anul acesta, gerul şi zăpada ar putea fi o piedică serioasă în respectarea tradiţiei.

Grota Bunei Vestiri

Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de o impunătoare biserică, Bunavestire din Nazaret. Aceasta este o biserică catolică modernă, construită pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. În această biserică se află o grotă, ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că îl va naşte pe Mîntuitor. Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de către comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România. Tradiţia ortodoxă din zonă spune că de fapt Vestirea Mariei de către îngerul Gavriil că va da naştere lui Mesia s-ar fi petrecut la izvorul de unde aceasta lua apă. Astăzi, acest izvor se află în biserica ortodoxă greacă Sfîntul Gavriil, care se află nu foarte departe de Grota din Nazaret.ne curate, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.