În sala de la ,,Aurora“ din Mamaia s-au adunat laolaltă, pentru trei zile, mii de ani de temniţă comunistă, de muncă istovitoare în lagărele de exterminare, ani de foame, frig şi de umilinţe de neimaginat. Asta, pentru că în fostul restaurantdin anii 80, transformat ad-hoc într-o sală de conferinţe, a avut loc Congresul XXIII al Asociaţiei Foştilor Detinuţi Politici din România. Vocile foştilor detinuţi politici s-au făcut auzite la congres, dar prea puţin au depăsit zidurile sălii de evenimente. Şi asta pentru că invitaţiile lansate în mediul public, pentru autorităţile centrale, asociaţii, instituţii publice, Casei Regale sau presei n-au fost onorate.
Ca în fiecare an, Congresul AFDPR a fost o lecţie deschisă de istorie, o istorie adevărată, nefalsificată, o lecţie de demnitate în care s-a predat şi respectul şi onoarea de a fi român.
„În toti aceşti ani ce au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, ne-au tot aruncat cîte o lege, ne-au «onorat» cu bani, sumele fiind cît un bacciş de la masa bogaţilor. E ruşinos să apreciezi suferinţa cu valoarea salariului lunar al unui «nesimţit». Este timpul să nu mai acceptam să fim umiliţi. Mai sîntem puţini, iar rata mortalităţii în rîndul nostru este foarte mare. Lunar se duc 222 dintre ai noştri. Mai sîntem 4000 în total“ a amintit Octav Bjoza, presedintele AFDPR
Congresul s-a încheiat cu o rezoluţie în două puncte: „Asociaţia Foştilor Detinuţi Politici din România a organizat la Mamaia, în perioada 15-18 septembrie 2016 Congresul XXIII al AFDPR. Au participat 210 de membri din cadrul filialelor din ţară ale Asociaţiei. Pe parcursul celor două zile au fost dezbătute o serie de probleme cu care se confruntă membrii AFDPR, iar la capătul dezbaterilor a fost stabilită o rezoluţie.
Congresul a debutat cu o rugăciune rostită de fostul deţinut politic, prof. Nistor Man, vicepreşedintele AFDPR şi preşedintele filialei Mureş. Un moment de reculegere în memoria colegilor de suferinţă care au plecat dintre noi a urmat rugăciuii «Tatăl Nostru».
Preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, a prezentat o dare de seamă a activităţii Asociaţiei în anul ce a urmat Congresului XXII organizat la Râmnicul Vîlcea. Au fost prezentate şi rapoartele cenzorilor. Lucrările Congresului s-au derulat sub auspiciile dialogului în care fiecare vorbitor şi-a expus punctul de vedere, iar filialele din ţară şi-au prezentat proiectele de viitor.
Rezoluţia Congresului s-a redactat în două puncte. Primul se referă la completarea Decretului Lege 118, prin introducerea copiilor titularilor cu scopul obţinerii de indemnizaţii şi beneficii pentru aceştia. Al doilea punct al Rezoluţiei impune formarea unui Tribunal Internaţional care să se pronunţe asupra torţionarilor Rezistenţei Anticomuniste“.
Lasă un răspuns