Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani ştiu să citească, dar nu înţeleg textele asimilate.
Media analfabetismului funcţional în România este dublă faţă de media europeană.
42% dintre elevii români de 15 ani sînt analfabeţi funcţional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale prezentat luni. Asta înseamnă că deşi copiii pot să scrie şi să citească, nu înţeleg textele asimilate. Media este dublă faţă de cea înregistrată la nivel european, iar experţii în educaţie spun că acest procent ridicat ar avea impact inclusiv asupra PIB-ului mai scăzut al României.
Media analfabetismului funcţional în România, dublă faţă de media europeană
Media analfabetismului funcţional în România este dublă faţă de media europeană. Potrivit studiului Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, practic elevii de 15 ani ştiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înţeleg noţiunile învăţate. „Este un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează şcoala fără ca ceea ce au acumulat în şcoală să le permită să funcţioneze în societate. Acest lucru ne conduce la ratarea şansei ca educaţia să reprezinte un factor de împlinire personală, dar şi un vector de mobilitate socială. Media europeană este de 20% cu o ţintă de sub 15% pînă în 2020. Noi, la 42%, nici măcar nu puteam tinde spre aşa ceva într-un timp atît de scurt, aşa că în primul rînd ar trebui să avem o definire a fenomenului. Rata abandonului şcolar este de 19% în condiţiile în care ne-am asumat, ca ţară, un nivel de 11%, doar că a merge la şcoală nu este suficient şi mulţi copii vin degeaba la şcoală“, explică Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educaţie şi Cercetare din Administraţia Prezidenţială.
O posibilă cauză:
„Frica profesorului de a da elevului ocazia să creeze“
Cauzele acestui fenomen sînt diverse, iar multe au legătură cu modul în care sînt predate anumite materii în ciclul gimnazial şi liceal. „Nu aş vrea să spun la modul general că principala cauză este calitatea sistemului educaţional românesc, ci modul în care încă se predă. Profesorul transmite cunoştinţe şi atît. Sînt multe cunoştinţe, sînt profesori care nu ştiu să citească, există frică din partea profesorului de a da elevului ocazia să creeze şi nu în ultimul rînd faptul că, în special la liceu, nu se face disciplina de studiu, ci ştiinţă. (…) Eu predau şi economie, la liceu, şi dacă le cer să îmi dea definiţia pentru viteza de rotaţie a banilor, care e o definiţie foarte complexă şi urîtă, din zece elevi, 11 ştiu să reproducă definiţia mai bine decît o fac eu. Dar dacă le cer să dea un exemplu simplu, nu ştiu să facă acest circuit şi nu înţeleg, deşi ei ştiu definiţii, clasificări, vorbesc în sintagme şi ştiu eseuri la Limba Română“, a declarat Sorin Spineanu-Dobrotă, şef Serviciu Examene şi Evaluarea Manualelor al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.
Procentul analfabetismului funcţional, impact economic asupra PIB-ului României
Potrivit specialiştilor, procentul ridicat al elevilor analfabeţi funcţional are şi un impact economic mare asupra PIB-ului României. „Există predicţii care vorbesc despre cît ar creşte PIB-ul României dacă am rezolva această problemă. O variantă moderată spune că ar creşte cu peste 200% pînă în 2035. Această problemă ne costă încă două PIB-uri. E un lucru intuitiv. Este un subiect de interes extrem şi trebuie să devină o prioritate“, mai spune Ligia Deca.
Cu toate că problema este una mare şi România are practic un nivel de analfabetism funcţional dublu faţă de media europeană, situaţia este departe de rezolvare.
„Încercăm să identificăm problema. Încercăm să vedem de unde poate să vină o strategie în acest sens. Avînd în vedere că încă nu avem o definiţie acceptată la nivel naţional, este greu să spunem cîţi bani alocăm acestei probleme. Nu putem măsura nici măcar ce intervenţii se fac“, a mai declarat Ligia Deca.
Lasă un răspuns