Ziua mondială a libertății presei

Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua mondială a libertății presei este celebrată de către UNESCO, în 2016, la Helsinki (Finlanda), între 2 și 4 mai. Peste 100 de evenimente dedicate zilei se așteaptă să fie organizate pe întreg mapamondul.
Prin tema din acest an se evidențiază legătura dintre libertatea de informare și dezvoltarea durabilă. Tema generală este axată pe accesul la informație, cu accent pe libertatea de informare și protejarea libertății presei față de cenzură, dar și garantarea siguranței jurnaliștilor online și offline.
Legătura dintre libertatea presei și dezvoltarea durabilă este pusă în discuție pentru prima dată în acest an, ca urmare a adoptării, la sfîrșitul anului 2015, a Obiectivelor Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (SDG) pentru 2030, care recunosc necesitatea “de a asigura accesul publicului la informații și de a proteja libertățile fundamentale, în conformitate cu legislațiile naționale și cu acordurile internaționale”, potrivit paginii dedicate de către UNESCO acestei zile, unesco.org.

 
Importanța presei libere și independente în informarea cetățenilor din orice colț al Pămîntului este crucială pentru realizarea SDG, susține directorul general al UNESCO, Irina Bokova, în mesajul său cu prilejul marcării din acest an a Zilei mondiale a libertății presei.

 
Promovarea libertății presei, a libertății de informare, precum și a acțiunilor desfășurate de UNESCO, avînd în vedere creșterea siguranței jurnaliștilor, reprezintă teme de dezbatere în cadrul Conferinței care se desfășoară la Helsinki. În cadrul acesteia, la celebrarea Zilei mondiale a libertății presei, pe 3 mai, participă, alături de primul-ministru finlandez Juha Sipilä, primarul orașului Helsinki, Jussi Pajunen, și alți oficiali.

 
Conferința din 2016 marchează un nou pas în stabilirea legăturii dintre libertatea artistică, diversitatea media și libertatea presei promovate de Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale. Aceste probleme vor fi examinate în sesiuni paralele și, de asemenea, într-una dintre cele 30 de evenimente secundare ale conferinței la care vor participa reprezentanți ai guvernului din toate țările nordice, directorul general al UNESCO și artiști din Africa, Asia, Europa și Orientul Mijlociu.

 
În seara zilei de 3 mai, președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și directorul general al UNESCO, Irina Bokova, vor înmîna Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO — Guillermo Cano 2016. Cîștigătorul este Khadijei Ismayilova, un jurnalist de investigație din Azerbaidjan.

 
Premiul, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an, din 1997, unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa. Juriul internațional este alcătuit din 14 jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea.

 
Celebrarea Zilei mondiale a libertății presei în 2016 se încheie cu un seminar, în 4 mai, destinat evaluării impactului proiectelor de dezvoltare, care promovează libertatea de exprimare în regiunea arabă, finanțat de guvernele Finlandei și Suediei. O expoziție de lucrări realizate de nouă tineri fotoreporteri din cadrul proiectului regional UNESCO este deschisă în perioada desfășurării evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertății presei în Finlanda.

 
Ziua mondiala a libertății presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua mondială a libertății presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: “Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”