În fiecare an, la 30 ianuarie, biserica creştin-ortodoxă îi sărbătoreşte laolaltă pe cei mai mari învăţători şi păstori din întreaga istorie a creştinătăţii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur, modele de viaţă duhovnicească. Credinţa populară spune că cine munceşte în această zi poate să orbească. Tinerele trebuie să postească pentru a avea o căsnicie fericită şi tot astăzi se dau pomeni pentru cei morţi neîmpărtăşiţi.
La 30 ianuarie, toate instituţiile de învăţămînt teologic din ţară îşi sărbătoresc patronii, deoarece Sfinţii Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur sînt consideraţi întemeietorii teologiei şi învăţămîntului creştin la nivel academic. Odată cu darul „tălmăcirii“ Sfintelor Scripturi, cei trei ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au urcat şi înalta treaptă a arhieriei şi credinţei creştine. De atunci, învăţătura lor ortodoxă se păstrează pînă în zilele noastre, aşa cum a fost desăvîrşită de ei.
Ierarhii i-au cerut în vis unui episcop să fie prăznuiţi împreună
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur sînt sărbătoriţi împreună, pe 30 ianuarie, sub numele comun de Sfinţii Trei Ierarhi. Învăţători şi modele de viaţă, faima celor trei sfinţi a stîrnit la un moment dat, în secolul al XI-lea, la Constantinopol, o dispută aprigă între creştinii care nu se puteau hotărî ce răspuns să dea la întrebarea: „Care este cel mai mare dintre cei trei ierahi?“. Disputele au durat cîţiva ani, pînă cînd, ierarhii i-au apărut pe rînd, în vis, episcopului Euhaitelor, Sfîntul Ioan Mauropous. În anul 1084, acelaşi episcop i-a visat pe cei trei ierarhi împreună. Aceştia l-au rugat să le orînduiască o singură zi de prăznuire, pentru că nevoinţa lor, cît au fost în viaţă, a urmărit acelaşi scop: să-i împace pe oameni şi să aducă în lume pacea şi unirea. De aceea, în fiecare an, creştinătatea îi prăznuieşte pe cei Trei Ierarhi în aceaşi zi, pe 30 ianuarie. „După cum vezi, noi la Dumnezeu una sîntem şi nici o vrajbă nu este între noi. Fiecare dintre noi, la timpul său, îndemnaţi de Duhul Sfînt, am scris învăţături pentru mîntuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfînt, aşa am învăţat. Nu este între noi unul întîi şi altul al doilea. De chemi pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept aceea, sculîndu-te, porunceşte celor ce se învrăjbesc, să nu se mai certe pentru noi. Că nevoinţa noastră, cît am fost în viaţă şi după moarte, a fost să împăcăm pe oameni şi să aducem în lume pace şi unire. Împreunează-ne, dar făcîndu-ne praznic la cîte trei într-o singură zi şi înştiinţează cu aceasta pe creştini că noi, în faţa lui Dumnezeu, una sîntem“.
Prieteni şi colegi de studii
Sărbătorirea în comun are rostul de a sublinia harul dumnezeiesc, cu totul deosebit, al acestora, chiar dacă numele fiecăruia în parte este pomenit şi separat în cursul lunii: Sfîntul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sfîntul Grigorie Teologul (25 ianuarie) şi Sfîntul Ioan Gură de Aur (27 ianuarie, cînd este amintită aducerea moaştelor sale). După cum arată anii trecerii lor întru Domnul (Sfîntul Vasile cel Mare – 379, Sfîntul Grigorie Teologul – 389 şi Sfîntul Ioan Gură de Aur – 407), cei trei au fost contemporani, ba chiar prieteni şi colegi de studii. Cei trei sfinţi au fost adevărate „vîrfuri“ ale creştinismului, întrecînd cu înălţimea lor pe mulţi alţi reprezentanţi ai străvechii noastre credinţe şi au avut un cuvînt greu de spus după acea lungă şi cumplită perioadă de persecuţii la care au fost supuşi creştinii – în acele vremuri – timp de aproape 300 de ani.
Tradiţii şi superstiţii
• La sate se obişnuieşte ca în această zi de sărbătoare închinată celor trei sfinţi să se facă praznice de pomenire a morţilor din familiile credincioşilor
• Fetele tinere se roagă şi ţin post pentru a avea o căsnicie fericită.
• Tradiţia populară spune că cine va lucra în această zi, nu-i va merge bine „în ale casei” şi poate să orbească.
• Se crede că pe 30 ianuarie începe să încolţească grîul care nu a încolţit din toamnă.
• De astăzi se schimbă vremea. De-acum, se zice că „se strîmbă pîrtiile”, iar vremea dă spre primăvară. Dacă streşinile curg, primăvară va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă.
• Praznicul celor Trei Ierarhi este o sărbătoare dedicată reconcilierii; acum se împacă rudele după lungi dispute, iar toate proiectele comune concepute în această zi vor aduce prosperitate în căminul acestora.
• În această zi nu se fac treburi casnice: nu se spală rufe şi nu se mătură în gospodărie pentru a evita pericolul de înec, de întîmplări violente şi de infirmitate.
• Nu se înstrăinează lucruri din casă. Potrivit tradiţiei, în ziua praznicului nu este bine să împrumutăm lucruri din casă pentru a proteja căminul de pagubă.
• În numeroase zone din ţară se împart ofrande pentru morţii neîmpărtăşiţi:gospodinele fac colivă, merg la biserică s-o sfinţească şi apoi împart ofrande cu colivă, cu fructe şi peşte la trei bărbaţi, în memoria rudelor decedate în familie.
• Mamele se roagă pentru norocul fetelor de măritat. În ziua praznicului, fiecare mamă care are o fată de măritat respectă sărbătoarea: nu prestează munci gospodăreşti şi se roagă la biserica pentru norocul fiicei sale.
• Sfîntul Grigorie Teologul este apărătorul văduvelor. Văduvele care au probleme financiare, de sănătate sau sînt înconjurate de duşmani aprigi, trebuie să se roage şi să ceară ajutor Sfîntului Grigorie, cel care, de secole, este apărătorul lor dovedit. Gospodina care nu respectă sărbătoarea, spală rufe şi aruncă lături în curtea casei, după ce a împărţit ofrande pentru morţi, rămîne văduva.
• În ziua praznicului, femeile care au păcătuit făcînd un avort, trebuie să respecte sărbătoarea: să facă pomeniri şi să împartă ofrande; prin acest ritual ele pot fi iertate pentru marele lor păcat.
• La acest praznic este bine să dăm de pomană o candelă pentru ca tot anul viaţa noastră să fie luminoasă.
Lasă un răspuns