Duminică, 8 septembrie, credinciosii ortodocsi si catolici praznuiesc Nasterea Maicii Domnului. Sfanta Maria Mica, cum este numita in popor, este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc care a inceput la 1 septembrie. De ziua de nastere a Fecioarei Maria se leaga o serie de traditii si obiceiuri romanesti.
Din Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din secolul al II-lea, aflam ca parintii Fecioarei Maria erau Ioachim si Ana; tatal ei era din semintia lui Iuda si urmas al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan si descendenta din familia preoteasca a lui Aaron. Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si Ana erau ironizati si batjocoriti de oameni. Intristati, cei doi s-au indreptat spre casa lor din Seforis si au hotarat sa se retraga fiecare in post si rugaciune.
Ingerul Gavriil i s-a aratat fiecaruia, spunandu-le ca rugaciunea lor nu a fost trecuta cu vederea si ca Dumnezeu le va trimite binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit ca acest prunc se va umple de Duh Sfant din pantecele mamei sale si ca va fi un “vas ales lui Dumnezeu” (Luca 1, 4-23).
In calendarul popular, sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului marcheaza hotarul astronomic dintre vara si toamna. Batranii spun ca in aceasta zi, randunelele pleaca spre tarile calde, insectele incep sa se ascunda in pamant, iar frigul isi face simtita prezenta. De aici si proverbul: “O trecut Santamaria, leapada si palaria!”. Este vremea in care au loc targuri si iarmaroace.
Din aceasta zi incepe culesul viilor, al unor fructe si plante medicinale, batutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semanatul cerealelor de toamna.
In aceasta zi, ca de altfel la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodaresti, nu se spala rufe, nu se face curatenie in casa, ca sa nu atragi raul. Se crede ca barbatii care incalca aceasta traditie se vor lovi, iar femeilor fie li se va arde mancarea pe foc, fie cratita cu mancare se va varsa peste copii arzandu-i.
In schimb, se aprinde candela in dreptul icoanei Maicii Domnului si se lasa sa arda pe tot parcursul sarbatorii.
Credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei şi împart din fructele toamnei pentru morţi, la această sărbătoare.
În popor se spune că în această zi vor fi ascultate cu precădere rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi a celor însărcinate pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Lasă un răspuns