Marți, 7 ianuarie, creștinii de rit vechi din România sărbătoresc Crăciunul, o tradiție păstrată cu mândrie de comunitățile sârbe, ucrainene, lipovene și de ortodocșii din Republica Moldova. Aceștia continuă să sărbătorească Nașterea Domnului conform calendarului iulian, care este întârziat cu 13 zile față de calendarul gregorian adoptat de Biserica Ortodoxă Română în 1924.
Context Istoric
Calendarul iulian, utilizat de aceste comunități, a fost înlocuit de calendarul gregorian în anul 1582, când s-a constatat o întârziere semnificativă de 10 zile. Bisericile apusene au adoptat rapid noul calendar, însă trecerea la stilul nou în răsărit a avut loc mult mai târziu, iar unele biserici ortodoxe, precum cele din Rusia, Serbia și Ucraina, au continuat să folosească vechiul sistem. Astfel, diferența între cele două calendare a crescut la 13 zile, ceea ce înseamnă că multe sărbători, inclusiv Crăciunul, sunt celebrate diferit.
În România, aproximativ 500.000 de creștini continuă să respecte tradițiile legate de Crăciunul pe rit vechi. Aceasta constituie o parte importantă a diversității culturale și religioase a țării, iar sărbătorile includ obiceiuri tradiționale, colinde și reuniuni familile.
Astfel, sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi aduce împreună comunitățile din România într-un moment de reflecție și celebrare a identității lor culturale. Indiferent de data la care se celebrează, esența sărbătorii rămâne aceeași – bucuria, speranța și unitatea în fața provocărilor vieții.
Sărbătorile de iarnă, fie că sunt celebrate pe 25 decembrie sau 7 ianuarie, continuă să reunească familiile și să păstreze vie tradiția.
Lasă un răspuns