
Începînd de joi, fumătorii nu mai pot să-şi aprindă ţigara în restaurant, în bar, în club sau în orice spaţiu public delimitat de doi pereţi şi care are acoperiş
Un sfert dintre adulţii din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţiile publice, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv. Din 17 martie, fumatul este interzis în spaţiile publice închise. Din acest moment, nu se mai fumează în restaurante şi cluburi, în şcoli şi spitale, nici măcar în spaţiile libere din apropierea locurilor de joacă pentru copii sau şcoli. Directorul Corporate Affairs de la JTI, Gilda Lazăr, a explicat pentru Mediafax că „bazîndu-ne pe expeirenţa ţărilor unde deja s-a implementat legea antifumat, incidenţa fumatului nu a scăzut“. Rămîne de văzut cum se vor adapta românii la noile reguli.
Fumatul strict interzis
Legea este considerată a fi una dintre cele mai stricte din Europa. În prezent, 17 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene interzic total fumatul în spaţiile publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.
Conform legii care s-a aplicat în România, fumatul este interzis în „orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent“. De asemenea, legea antifumat interzice fumatul în spaţiile de la locul de muncă şi în orice loc de joacă pentru copii, fie că este spaţiu închis sau în aer liber. Interdicţia se aplică şi în mijloacele de transport în comun, în unităţile sanitare, de învăţămînt, precum şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private. Fac excepţie celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă. Legea interzice şi comercializarea produselor din tutun în unităţile sanitare şi cele de învăţămînt, de stat şi private, precum şi vînzarea la bucată a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.
Locuri în care se poate fuma
Fumatul este permis în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale, cu respectarea următoarelor condiţii: să nu fie spaţiu de trecere sau de acces în spaţii publice închise, să fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale care să asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativă, să fie dotate cu scrumiere şi extinctoare şi amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi să fie marcate la loc vizibil cu indicatoare: „Cameră pentru fumat“, „Loc pentru fumat“.
„Primează dreptul la sănătate“
Deputatul Aurelia Cristea, cea care a iniţiat legea antifumat, spune că nu există nicio modalitate de ocolire. Practic, legea se aplică peste tot unde este spaţiu public închis, adică delimitat prin doi pereţi. Chiar dacă este vorba de un club privat, numai simplul fapt că sînt angajaţi care lucrează acolo înseamnă că acel club este loc de muncă pentru respectivele persoane, ori fumatul este categoric interzis în spaţiul închis considerat a fi loc de muncă. „Legea intră în vigoare de pe 17 martie, miezul nopţii. Mă aştept să se respecte prevederile, iar în ceea ce priveşte cluburile private, este interzis fumatul dacă este loc de muncă pentru cineva. Primează dreptul la sănătate. În ceea ce priveşte discriminarea, a fost o sesizare la Curtea Constituţională în acest sens, iar Curtea a hotărît că nu e vorba de discriminare”, a explicat Cristea. Ea a mai spus că peste un an se vor analiza efectele pentru a vedea dacă a scăzut consumul de tutun şi s-a înregistrat o calitate a vieţii mai bună, în societate.
Amenzi grase
Cel mai probabil autorităţile vor fi stricte, cel puţin în primă fază, cu aplicarea acestei legi. Nerespectarea prevederilor legii antifumat de către persoanele fizice se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 lei la 500 lei, iar nerespectarea de către persoanele juridice a prevederilor legii se sancţionează cu amendă contravenţională de 5.000 lei la prima abatere, cu amendă contravenţională de 10.000 lei şi cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii pînă la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii, la a doua abatere. Săvîrşirea unei noi abateri la prevăzută de legea antifumat se sancţionează cu amendă contravenţională de 15.000 lei şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţii.
Prevederi considerate absurde
Legea antifumat are cîteva prevederi considerate absurde. Practic, legea redefineşte sensul cuvîntului închis. Se consideră închis spaţiul care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent. „Vor fi considerate «spaţii închise» acele spaţii care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sînt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent. Avînd în vedere faptul că spaţiile închise pot face parte dintr-o construcţie sau dintr-un sistem tehnic destinat găzduirii omului (cort, pavilion, chioşc etc.), definirea «peretului» trebuie să ţină cont de ambele situaţii“, se arată în instrucţiunile pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 15/2016 referitoare la interzicerea fumatului în spaţiile închise. Potrivit legii, în „firmele de apartament“ nu se va mai putea fuma. Dacă într-o locuinţă proprietate privată se desfăşoară şi activităţi economice, atunci aceasta devine „loc de muncă“ (chiar dacă activitatea se desfăşoară doar într-o cameră), iar fumatul este interzis.
Spaţiile comune din clădirile rezidenţiale sînt considerate publice, aşa că nu se va mai putea fuma nici pe scara blocului. De asemenea, nu se va putea fuma nici în maşina de serviciu şi în taxi. Cei care au întocmit instrucţiunile au dat exemple de spaţii care se definesc ca închise sau deschise, adică în care se poate fuma sau nu. Sînt date chiar şi modele de corturi de vară, unele dintre ele greu de imaginat că se găsesc în comerţ, astfel încît legea să fie cît mai clară, în accepţiunea iniţiatorului. Un cort cu pereţi care se pliază constituie atît spaţiu închis, în care nu se fumează (cînd are pereţii lăsaţi), cît şi spaţiu deschis, în care se fumează (cînd are cel mult un perete lăsat, iar restul ridicaţi).
Nu sînt considerate spaţii închise:
• spaţiile delimitate doar de un perete, cu sau fără acoperiş, plafon sau tavan (ex: grădinile de vară, terasele amenajate în faţa unui punct de lucru fără a avea sisteme de închidere laterală, balcoanele deschise, staţiile cu un perete lateral ale mijloacelor de transport în comun etc.);
• spaţiile delimitate doar de acoperiş, plafon sau tavan (ex: corturi/chioşcuri fără închideri/pereţi laterali; peroane de tren acoperite; staţiile fără pereţi laterali ale mijloacelor de transport în comun etc.)
• spaţiile deschise din aer liber.
Cine şi cît fumează în România
Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenţii care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea antifumat le va influenţa comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influenţate de legea anti-fumat. Studiul, realizat în perioada 21-25 ianuarie 2016, arată că 8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de ţigări, aproximativ o treime fumează între 16 şi 20 de ţigări pe zi şi mai mult de o treime dintre respondenţi (37%) fumează mai puţin de jumătate de pachet zilnic În ceea ce priveşte vîrsta fumătorilor, aproximativ o treime dintre persoanele cu vîrste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de ţigări, în timp ce fumătorii cu vîrste de peste 65 de ani sînt cei în cazul cărora procentul intervievaţilor care consumă între 6 şi 10 ţigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vîrstă. Femeile fumează între 1 şi 10 ţigări zilnic într-o proporţie mai mare decît bărbaţii, pe cînd situaţia se inversează atunci cînd vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 ţigări pe zi, unde procentul bărbaţilor care au acest comportament este mai ridicat.
Cine poate da amenzi
Persoanele care vor încălca interdicţiile vor risca să fie sancţionate de către autorităţi. Lista celor care au competenţa să constate contravenţiile şi să aplice amenzile prevăzute de legea care va intra în vigoare joi a fost publicată în Monitorul Oficial. Toate precizările sînt incluse în Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 47/2016 privind desemnarea personalului competent să constate contravenţiile şi să aplice sancţiuni contravenţionale prevăzute de Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Astfel, persoanele care pot să constate contravenţiile şi să aplice amenzile prevăzute de lege sînt:
• ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române;
• ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de Frontieră Române;
• personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/ Bucureşti-Ilfov;
• ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române.
Lasă un răspuns