Guvernul a aprobat miercuri Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2016-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei. Acţiunile sînt structurate pe trei direcţii: educaţie rutieră în şcoală, campanii de informare în media şi îmbunătăţirea nivelului de pregătire a conducătorilor auto, scrie Hotnews.ro. Pe termen scurt, este prevăzută introducerea înregistrării video a examenelor pentru obţinerea certificatelor şi atestatelor profesionale, iar pe termen lung va fi amendată legea astfel încît şcolile de şoferi să-şi poată prelungi autorizaţia de funcţionare cu condiţia că minim 50% dintre cursanţi să promoveze examenul.
De asemenea, potrivit documentului pus în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor, Guvernul ia în calcul să permită accesul la examen doar pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu (10 clase).
Este prevăzută, totodată, crearea cadrului legal necesar pentru reabilitarea şi consilierea conducătorilor auto cu abateri grave şi repetate de la normele rutiere, mai ales în cazul şoferilor profesionişti, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Potrivit acestuia, asumarea de către România a acestor obiective este în concordanţă cu orientările comunicate de Comisia Europeană pentru perioada 2011-2020 pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră şi reducerea deceselor cu 50% faţă de perioada anterioară.
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră 2016-2020 prevede sarcini specifice pentru autorităţile publice cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere. Astfel, în ceea ce priveşte coordonarea instituţională, Planul de Acţiuni aferent Strategiei include măsuri pe termen scurt (1-2 ani) şi termen mediu (3-5 ani) pentru îmbunătăţirea sistemului de intervenţie la accidente şi a asistenţei medicale de urgenţă, între care asigurarea funcţionalităţii serviciilor specializate de urgenţă într-un spaţiu comun, prin colocarea dispeceratelor de urgenţă, cât şi prin unificarea dispecerizării resurselor pe domenii de intervenţie (medical, ordine publică, etc.) şi elaborarea unor scheme de intervenţie mai clare.
De asemenea, pentru dezvoltarea bazei materiale a unităţilor de intervenţie este prevăzută, pe termen scurt, îmbunătăţirea dotării cu autospeciale pentru descarcerare, ambulanţe, iar pe termen mediu, îmbunătăţirea dotării serviciilor de urgenţă cu elicoptere. Tot la nivel instituţional, Strategia prevede consolidarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (CISR) ca organ principal în materie de siguranţă rutieră, de coordonare între instituţii naţionale şi departamentele Consiliului şi între CISR şi judeţe, municipalităţi şi alte instituţii locale.
În ceea ce priveşte factorul uman în siguranţă rutieră, Strategia urmăreşte corectarea comportamentului pe drumurile rutiere, prin întărirea rolului educaţiei rutiere şi a campaniilor de sensibilizare şi conştientizare. În acest sens, acţiunile propuse îi vizează pe toţi participanţii la trafic- şoferi, pietoni, biciclişti, motociclişti- indiferent de vârstă sau profesie. Se va pune accent pe identificarea soluţiilor de reducere a numărului de persoane decedate şi al persoanelor grav rănite din categoriile de persoane cu risc crescut (pietoni, motociclişti, biciclişti, copii, tineri, persoane vârstnice). Pe termen scurt, este prevăzută reglementarea unui Plan Naţional de Educaţie Rutieră, Strategia punând în centrul atenţiei, după modelul european, participantul la trafic şi cu un accent deosebit pe educaţia şi formarea copiilor a tinerilor şi a conducătorilor auto începători.
Tinerii sînt vizaţi şi ei prin această strategie, care prevede crearea de programe universitare, post-universitare şi de formare în domeniul siguranţei rutiere, aceste programe urmând a fi introduse de către universităţi, în parteneriat cu instituţii având abilităţi şi expertiză necesară în domeniu. Acţiunile vor viza şi îmbunătăţirea evaluării medicale şi psihologice pentru obţinerea permisului auto, prin actualizarea periodică a baremelor de evaluare şi eliminarea posibilităţilor de obţinere a avizelor în mod fraudulos. În plus, după o anumită vârstă, vor fi reduse perioadele de efectuare a controalelor medicale pentru conducătorii auto.
Planul de acţiuni stabileşte, totodată, direcţiile de creştere a siguranţei infrastructurii rutiere, ţinându-se cont la elaborarea strategiei şi a planului de acţiuni şi de problemele majore identificate de studiul efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României. Măsurile propuse vizează realizarea unei infrastructuri care să corespundă nevoilor de mobilitate şi nevoilor de dezvoltare economică, prin creşterea capacităţii de transport (autostrăzi), fără scăderea gradului de siguranţă, prin adoptarea pe termen scurt a unui Plan Naţional pentru introducerea pe scară largă a Sistemelor de Transport Inteligente, sancţionarea administratorilor/executanţilor de lucrări de drumuri pentru nerespectarea normelor legale, realizarea de amenajări speciale destinate participanţilor la trafic consideraţi vulnerabili (separarea utilizatorilor motorizaţi de drum de biciclişti şi pietoni, restricţionarea construirii în zonele adiacente arterelor de tranzit şi ocolitoare.
Alte acţiuni prevăzute în Strategie sunt introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere, precum şi responsabilizarea şi sancţionarea, de principiu, atât a conducătorului auto, cât şi a operatorului de transport în caz de abateri.
În materie de sancţiuni şi urmărirea executării sancţiunilor pentru nerespectarea legislaţiei rutiere, strategia aprobată de Guvern mută accentul pe constatarea abaterilor cu ajutorul sistemelor automate, propunând analizarea şi adoptarea modelului statelor membre UE care înregistrează procente maxime de încasare pe acest tip de constatare a contravenţiilor.
Instituţiile cu responsabilităţi în domeniul siguranţei rutiere vor elabora propriile documente necesare implementării sectoriale a acesteia. Instituţiile responsabile cu implementarea strategiei sunt stabilite atât prin prevederile legale după care este organizat şi funcţionează Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (CISR), cât şi prin Planul de Acţiuni.
Finanţarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni prioritare se realizează în limita bugetelor anuale aprobate autorităţilor/instituţiilor publice implicate în siguranţă rutieră.
Lasă un răspuns