OMS: 17,7 milioane de oameni din întreaga lume îşi pierd anual viaţa din cauza bolilor cardiovasculare

OMS: 17,7 milioane de oameni din întreaga lume îşi pierd anual viaţa din cauza bolilor cardiovasculare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că 17,7 milioane de oameni din întreaga lume îşi pierd anual viaţa din cauza bolilor cardiovasculare. De altfel, acestea s prima cauză de deces la nivel global. Persoanele cu părinţi, fraţi sau bunici cu astfel de afecţiuni au un risc crescut de a suferi de o afecţiune cardiovasculară de-a lungul vieţii, însă un cuvînt important de spus în declanşarea bolilor îl au fumatul, excesul de grăsimi animale, obezitatea, stresul, abuzul de alcool, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor şi glicemiei. În multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decît în stadii avansate.

Nu au simptome supărătoare
„Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări respiratorii, dar cînd ajung la cardiolog, iar acesta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulaţia sîngelui prin vase şi calculează riscul cardiovascular, analizînd şi grăsimile din sînge, glicemia, tensiunea arterială şi mulţi alţi parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare. Aceste situaţii sînt în proporţie de 40% în practica noastră curentă“, afirmă profesorul Sinan Dagdelen, şeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Universităţii de Medicină Acibadem şi medic la spitalul Acibadem Altunizade.

Risc crescut pentru cei cu rude de gradul I bolnave
Riscul de a face o afecţiune cardiovasculară creşte după vîrsta de 40 de ani la bărbaţi şi după 50 la femei, însă dacă o persoană are o rudă de gradul 1 cu o astfel de afecţiune, riscul creşte chiar după vîrsta de 20 de ani.

În aceste condiţii, vizita la un specialist cardiolog devine obligatorie pentru a calcula riscul de boală şi pentru a stabili un program care să prevină o afecţiune gravă. Persoanele care au rude de gradul 1 cu o boală cardiovasculară au un risc de 12 ori mai mare decît cele sănătoase, fără antecedente în familie. În cazul celor cu rude de gradul 2, riscul e de 2, 3 mai mare. „Cînd evaluăm riscul, luăm în calcul moştenirea genetică, dieta, nivelul de activitate fizică, dislipidemiile, stilul de viaţă, fumatul, consumul de alcool, procentul de grăsime din corp, indexul de masă corporală, va-lorile tensiunii etc. În funcţie de scorul de risc, ajustăm şi recomandările în privinţa frecvenţei cu care pacientul trebuie să meargă la medicul cardiolog. În plus, îi putem recomanda schimbări ale stilului de viaţă care ar putea normaliza valorile unor teste care nu sunt în parametri normali şi ar putea reduce riscul de afectare cardiovasculară. De asemenea, în funcţie de situaţie, putem recomanda şi medicaţie. În orice caz, monitorizarea periodică, în funcţie de situaţie, este vitală“, completează expertul cardiolog.
Riscul de a face o boală cardiovasculară poate fi redus prin scă-derea consumului de grăsimi animale, de zahăr, prin mişcare, prin eliminarea excesului ponderal şi a abuzului de alcool. Un subiect asupra cărora nu există dubii este renunţarea la fumat.

Mişcarea şi un stil de viaţă sănătos pot salva vieţi
În unele cazuri, specialiştii pot recomanda medicamente pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară, printre acestea fiind şi cele destinate normalizării colesterolului. „Studiile clinice care se întind pe zeci de ani şi care au fost făcute peste tot în lume, SUA, India, Europa confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului şi implicit, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicaţie pentru scăderea colesterolului. În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viaţă, adoptarea unei diete echilibrate şi exerciţiile fizice putînd reduce cu 30 la sută nivelul colesterolului crescut, dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecţiune coronariană şi are acumulări de colesterol în vasele de sînge, vorbim despre prevenţia secundară, iar peste 100 de studii clinice susţin necesitatea medicaţiei pe termen lung de scădere a colesterolului în această situaţie“, completează profesorul Sinan Dagdelen.
Mişcarea fizică susţinută, făcută zilnic, este un aliat important al sănătăţii sistemului cardiovascular. Aceasta trebuie făcută atît de persoanele sănătoase, cît şi de cele cu probleme cardiovasculare, la recomandarea specialistului.

Tehnici intervenţionale fără incizie
Tratamentele destinate bolilor cardiovasculare au evoluat mult, iar astăzi specialiştii pot interveni prin medicaţie şi terapii intervenţionale pentru a salva în timp record viaţa şi sănătatea pacienţlor. În funcţie de fiecare caz, se poate recurge la tehnici intervenţionale fără incizie, doar prin vasele de sînge, sau la operaţii clasice, de amploare.
„Tehnologia avansată ne permite să tratăm pacienţii în timp record, fără tăieturi, intervenind prin vasele de sînge, cu riscuri mi-nime, cele de accident vascular, de exemplu, fiind mai mici de 1%. La fel, riscul de sîngerare este mai mic de 1% în terapiile intervenţionale. Nu există risc de infecţii. Facem aceste intervenţii cu pacientul pe masă, stînd de vorbă cu el, iar acesta poate pleca acasă a doua zi după intervenţie“, descrie progresele medicul cardiolog Sinan Dagdelen.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *