Programul de guvernare al PNL. Lista cabinetului și măsurile urgente pe care vrea să le ia Guvernul Orban

Politică/ PNL/ Ludovic Orban

Rectificarea bugetară, elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor, organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții de medicină, avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor, sunt printre cele 12 măsuri urgente pe care PNL și le asumă prin programul de Guvernare.
Între obiectivele specifice în domeniul economic, PNL își propune corectarea problemelor generate de OUG 114, eliminarea supraccizei la carburanți și a taxării part-time.

Măsuri urgente:

Adoptarea Ordonanței de Urgență privind restructurarea Guvernului.

Asigurarea condițiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie și 24 noiembrie.

Nominalizarea candidatului pentru funcția de Comisar european din partea României.

Rectificarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.

Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.

Organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții făcultăților de medicină.

Pregătirea infrastructurii de transport și a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.

Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat.

Inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.

Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraților de la 1 ianuarie 2020.

Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.

Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene și pentru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de infringement.

Obiectivele specifice asumate

Obiective care întăresc democrația, statul de drept, ordinea și siguranța publică
Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale și a alegerilor parlamentare din 2020.
Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani și pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, printr-o consultare publică a instituțiilor din domeniu, a asociațiilor de profil și a societății civile.
Revizuirea legislației privind regimul eliberărilor condiționate (recursul compensatoriu) și întărirea capacității instituțiilor de ordine și siguranță publică pentru prevenirea și combaterea infracționalității.
Obiective care țintesc eficientizarea activității Guvernului și a administrației publice
Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 și regruparea activităților guvernamentale, desfășurate de agenții guvernamentale sau de alte autorități ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.
Creșterea eficienței administraţiei publice prin refacerea capacității administrative a instituțiilor statului și prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice și prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcțiile publice.
Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice și pentru modernizare și digitalizarea serviciilor publice.
Obiective ale principalelor direcții de politici economice și bugetare
Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.
Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.
Revizuirea legislației din domeniul fiscal și economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicații, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanți, taxarea part-time, split TVA etc.
Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București), concentrarea investițiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău) și sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicații.
Creșterea și accelerarea absorbției fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiții în infrastructură, sănătate și educație și pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.
Obiective principale de investiții publice
Finalizarea procedurilor și declanșarea lucrărilor de construcție pentru Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada de Centură a Capitalei și Drumul expres Pitești – Craiova.

Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureș – Iași – Ungheni cu fonduri europene și finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în Parteneriat Public – Privat.
Finalizarea procedurilor și începerea construcției pentru spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj cu fonduri europene.

Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului financiar multianual 2021 – 2027.

Cum arată Guvernul Orban

Premier – Ludovic Orban

Vicepremier – Raluca Turcan

Cabinetul de miniștri:
1. Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu

2. Ministerul Afacerilor Interne – Marcel Vela

3. Ministerul Apărării Naționale – Nicolae Ciucă

4. Ministerul Finanțelor – Florin Cîțu

5. Ministerul Economiei – Virgil Popescu

6. Ministerul Dezvoltării – Ion Ștefan

7. Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu

8. Ministerul Agriculturii – Adrian Oros

9. Ministerul Muncii – Violeta Alexandru

10. Ministerul Mediului – Costel Alexe

11. Ministerul Educației – Monica Anisie

12. Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloș

13. Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe

14. Ministerul Transporturilor – Lucian Bode

15. Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu

16. Ministerul Sănătății – Victor Costache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *