De-a lungul timpului, cei mai buni criptografi şi-au dedicat viaţa descifrării misterului Manuscrisului Voynich, o carte din secolul XV scrisă într-un limbaj codat pe care nimeni nu a reuşit să-l descifreze. Autorul manuscrisului este încă necunoscut. Unii sugerează că ar fi fost scris de Leonardo da Vinci atunci cînd era tînăr sau de extratereştri. În urma unor studii recente, cercetătorii afirmă că ar putea fi vorba de o farsă elaborată.
Text codat
Deseori a fost supranumită cea mai misterioasă carte din lume. În Manuscrisul Voynich se regăseşte un limbaj necunoscut sau un text codat, ce este acompaniat de ilustraţii cu oameni groteşti şi decorat cu plante pe marginea paginilor. Din cauza faptului că textul nu are autor, cartea a fost numită după colecţionarul de antichităţi Wilfrid Voynich, care a cumpărat-o în 1912 dintr-o colecţie de cărţi rare din Italia. Din acel moment, cartea nu a mai fost reprodusă, fiind închisă într-un seif din Universitatea Yale. Din cauza vechimii şi a rarităţii, foarte puţini cercetători au reuşit să o analizeze fizic. ,,Atingerea manuscrisului Voynich reprezintă o experienţă incredibilă“, a declarat Juan Jose Garcia, directorul editurii spaniole Siloe. ,,Este o carte care are o aură misterioasă, atunci cînd o vezi pentru prima dată ai parte de emoţii greu de descris“, a adăugat el.
Primele copii
Luna trecută, Garcia a oferit permisiunea realizării primelor replici ale manuscrisului. Aceştia speră că prin intermediul celor 898 de copii identice care se vor răspîndi prin lume, cineva va reuşi să spargă codul. Însă Gordon Rugg, de la Universitatea Keele, din Marea Britanie, a petrecut mai mult de 10 ani încercînd să descifreze Manuscrisul Voynich. Acesta afirmă că limbajul elaborat regăsit în carte ar fi fost uşor de falsificat, dacă autorul era familiarizat cu tehnicile simple de codificare. ,,De mulţi ani ştim că silabele nu sînt aşezate într-un mod aleatoriu. Ceea ce vreau să spun este că există o metodă prin care se realizează textele fără sens, mod în care silabele nu sînt aşezate la întîmplare din punct de vedere statistic“, a declarat Rugg. Metoda pe care Rugg o propune pentru a realiza un limbaj bazat pe nonsens este concepută dintr-o gamă largă de simboluri fără sens, pe care le-a aranjat într-un tabel. În tabel, acesta a inclus simboluri care par a fi rădăcini ale cuvintelor, prefixe şi sufixe ale cuvintelor voynicheze. Peste tabel se poate aşeza un şablon, iar găurile se vor suprapune cu trei simboluri care vor produce un cuvînt. Mutînd şablonul pe tabel se vor produce nenumărate combinaţii de silabe care vor produce cuvinte voynicheze.
Manuscrisul conţine texte cu înţeles
Odată obţinute rezultatele, Rugg a dorit să vadă dacă textul urmează legea lui Zipf, prin care este descrisă frecvenţa cuvintelor din limbajul scris. ,,Dacă cuvintele dintr-un text sînt clasate de la cele mai comune pînă la cele mai puţin comune, iar frecvenţa lor este prezentată pe o histogramă, textul limbajului natural va avea un traseu nelinear, uşor curbat, începînd descendent, apoi redresîndu-se într-o linie continuă care reflectă cuvintele care apar doar de cîteva ori în text“, a declarat cercetătorul. Marcelo Montemurro, de la Universitatea din Manchester, din Marea Britanie, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că manuscrisul conţine texte cu înţeles. În afirmaţii acesta s-a bazat pe propriile statistici şi analize, comparînd cuvintele din Voynichese cu texte clasice scrise în diferite limbi. Acesta a afirmat că Manuscrisul Voynich are prea multe straturi complexe pentru a fi doar o simplă farsă, acesta afirmă că a descoperit similarităţi între secţiunile de botanică din manuscris, realizînd conexiunea dintre artă şi unele cuvinte indescifrabile.
Lasă un răspuns