Superstiţiile de Anul Nou sînt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfîrşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper. O altă superstiţie este că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cît mai multe cadouri. Roşul este culoarea veseliei şi a dragostei, aşa că obiceiul spune că dacă vă îmbrăcaţi în roşu de Noul An veţi avea un nou an norocos şi plin de iubire.
• În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plînge. Tradiţia spune că aceia care plîng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.
• Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atît discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cît şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.
• Despre copiii născuţi pe 1 ianuarie se spune că vor avea noroc toată viaţa.
• În mai multe ţări, printre care şi România, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiţia şi, dacă sînt nevoiţi să scoată ceva din casă, cheamă pe altcineva în acest sens.
• O practică păgînă s-a menţinut pînă astăzi, modalitatea de punere în aplicare fiind însă diferită. Societăţile arhaice credeau că spiritele malefice se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, în noaptea dintre ani, aprindeau focuri mari şi făceau zgomot pentru ca în anul ce vine să fie feriţi de rele. În zilele noastre, focurile şi tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde şi pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane. Şi clopoţeii sunaţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele.
• Americanii obişnuiesc ca la cumpăna dintre ani să lase toate uşile şi ferestrele deschise pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou.
• Se spune că, pentru un an îmbelşugat, este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sînt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.
• Deşi puţini agreează ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare. Însă, paradoxal, să demarezi un proiect de amploare în acea zi este curat ghinion.
• Dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile pînă la miezul nopţii.
• În sudul Statelor Unite se crede că un semn de noroc pentru tot anul este dacă în prima zi din ianuarie se consumă fasole cu bobul negru. Se mai spune că norocos va fi de două ori mai mult acela care găteşte fasolea.
• Sub vîsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine. În caz contrar, veţi avea un an cu puţine satisfacţii sentimentale.
• O altă superstiţie spune că în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casă decît după ce deja ai primit un musafir care nu trebuie să fie blond sau roşcat, să aibă platfus sau strabism şi nici sprîncenele împreunate, pentru că aduce ghinion.
• Dansul la miezul nopţii în aer liber, în special cel în jurul unui copac, aduce sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor.
• Este bine ca fetele care doresc să se mărite în Noul An să vadă un bărbat la geamul dormitorului la cumpăna dintre ani.
• Mai multe popoare ale lumii sînt atente la direcţia vîntului în dimineaţa Anului Nou. Dacă bate din sud, prevesteşte un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vîntul din nord este semn de vreme rea şi an dificil. Vîntul care bate din est prevesteşte calamităţi naturale, iar de la vest e semn că în anul ce vine va fi bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vîntului este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.
• Lasă toate uşile şi ferestrele deschise, ca să intre aerul proaspăt. Poartă haine noi (neapărat şi ceva roşu), chiar dacă stai acasă. Tradiţia mai spune că dacă porţi lenjerie intimă roşie în noaptea de Revelion te vei bucura de noroc în dragoste în anul care vine.
• Pentru a avea noroc în anul ce urmează este bine ca în noaptea de Revelion să nu lipsească de pe masă strugurii şi smochinele, simbolul belşugului şi al vieţii împlinite.
• Pentru noroc garantat în anul ce vine, de Revelion scurge ultimele picături dintr-o sticlă de vin în paharul tău şi lasă o lumînare să ardă pînă la ziuă, ca să ai parte de un an liniştit.
• Nu uita că în noaptea dintre ani trebuie să ai bani în mînă.
• La miezul nopţii pune-ţi în gînd o dorinţă şi aceasta se îndeplineşte în următorul an.
• Dacă pui calendarul pe perete înainte de 1 ianuarie, vei fi pîndit numai de necazuri în noul an.
• Dacă ai ţinut petrecerea de Revelion la tine acasă, ţine cont că se zice că nu e bine să arunci în prima zi a anului nimic din casă, nici măcar gunoiul, pentru că astfel ţi-ai arunca şi norocul.
• Nu e indicat să dormiţi mult de 1 ianuarie; se spune că de Sfîntul Vasile, cine doarme mult va fi somnoros tot anul.
• Cu acul cu care vei coase şi aţa pe care o vei folosi îţi vei lega norocul şi îl vei ţine prizonier, iar cu foarfeca cu care vei munci îl vei ciopîrţi.
• Dacă speli rufe în prima zi din an, picăturile de apă din ele se vor transforma în lacrimi de durere pe obrazul tău. Ideal ar fi ca în prima zi din an să te odihneşti.
• În tradiţia populară se spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfîntul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grîu, iar seara, acestea să fie strînse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfîntul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind folos pentru durerile de cap.
• Tot în ziua de Sfîntul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existînd credinţa că atît vin cît va bea omul în această zi, atîta sînge va avea în obraz în timpul anului.
De prin lume
• SPANIA. Cea mai vîrstnică persoană din casă coace o plăcintă în formă de inel, în care strecoară mici talismane. Prăjitura se taie la mijlocul nopţii, iar cine le găseşte va avea noroc tot anul următor. La petrecerea de Revelion, toată lumea trebuie să poarte haine viu colorate, ca să atragă norocul, iar la miezul nopţii, să cînte şi să facă zgomot, pentru a alunga spiritele rele.
• ITALIA. La Napoli, Anul Nou este întîmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Se întîmplă să ajungă în stradă – spre nemulţumirea gunoierilor, care pe 1 ianuarie au astfel mult de lucru – obiecte de mobilier, vase ori haine. Tradiţia tinde să dispară, deoarece prezintă riscuri pentru trecători.
• GRECIA. Copiii îşi lasă încălţările lîngă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfîntul cel bun celebrat pe 1 ianuarie, Sf. Vasile.
• GERMANIA. Un obicei pe cale de dispariţie, practicat mai mult în zonele rurale, e ca mesenii să ia şira peştelui mîncat la masa de Revelion şi s-o strecoare în geantă, ca să aibă noroc de bani în noul an. Porcul, simbol al bunăstării şi abundenţei, se regăseşte şi el pe mesele nemţilor în noaptea dintre ani, chiar şi sub formă de desert: porcuşori de marţipan. În regiunea Westfalia, fierarii alungă anul vechi lovind cu putere ciocanul de nicovală. Tot în acea zonă, există obiceiul ca la miezul nopţii toată familia să bea, pe rînd, din acelaşi pahar de şampanie, iar ultimul să arunce paharul peste umăr, pentru a sparge ghinionul.
• IRLANDA. Aici se spune că bătînd cu un colţ de pîine în pereţi şi uşi, alungi ghinionul şi chemi în casă norocul şi spiritele bune. Irlandezii aşază la masă scaune în plus, pentru membrii familiei care au decedat, şi descuie uşa, pentru ca aceştia să poată intra. Dacă stau la casă, ies în curte să urmărească focurile de artificii de la 12 noaptea, după care intră pe uşa din faţă şi ies pe cea din spate – un circuit care ar fi aducător de noroc.
• SCOŢIA. De „Hogmanay”, cum este numit Anul Nou, în unele sate sînt făcute mingi uriaşe de paie, montate pe schelete metalice; acestea sînt aprinse şi rostogolite pe străzi, pentru a arde astfel anul vechi şi a face loc celui nou.
• DANEMARCA. Locuitorii ţinutului nordic obişnuiesc să mănînce o prăjitură cu marţipan, Kransekage, iar la miezul nopţii, să spargă farfurii de uşile vecinilor şi ale prietenilor.
• SUEDIA şi NORVEGIA. Aici, există obiceiul ascunderii de răvaşe sau de mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion – de exemplu, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.
• INDIA. Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, de exemplu, bărbaţii se împodobesc cu flori roşii, roz şi violet, iar femeile poartă haine galbene. În sudul Indiei, mamele pun mîncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii sînt conduşi de mînă, cu ochii închişi, la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.
• VIETNAM. Oamenii cred că în fiecare casă stă un zeu, care de Anul Nou urcă la cer, unde spune cît de bun sau de rău a fost fiecare membru al familiei ce l-a găzduit. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în rîu.
• JAPONIA. Simbol al reînnoirii, Revelionul este una dintre cele mai importante sărbători şi în toată ţara sînt organizate Bonenkai, adică „petreceri de uitat anul“: prietenii sau colegii se adună şi beau… pînă uită de griji şi probleme. În zonele rurale, familiile iau drumul templelor, iar la miezul nopţii, după ce 108 lovituri de gong anunţă trecerea în noul an, împart sake.
• ECUADOR şi PERU. În ultimele zile din decembrie, oamenii fac păpuşi de cîrpă sau din hîrtie, Monigotes, care reprezintă anul ce se termină, le pun în faţa caselor, iar de Revelion, la miezul nopţii, le dau foc. Cel care visează să călătorească mult în anul ce va veni trebuie să alerge la miezul nopţii prin cartierul în care locuieşte, cu o valiză în mînă.
• ARGENTINA. Şi aici se aleargă cu o valiză în mînă, dar numai în jurul casei. Un alt obicei vechi e să înoţi în Ajun sau în prima zi a noului an, indiferent dacă o faci în ocean, într-un pîrîu sau într-o piscină. Pentru noroc în carieră, argentienii mănîncă fasole de Revelion.
• BRAZILIA. Toată lumea se îmbracă în alb, iar pe dedesubt poartă lenjerie colorată: roşie, dacă-şi doreşte dragoste în noul an, verde, pentru sănătate, galbenă, pentru bani mulţi, sau mov, dacă e-n căutare de… inspiraţie. Pentru noroc, la miezul nopţii, brazilienii sar de trei ori într-un singur picior (cel drept) sau intră în apă, dacă sînt pe plajă, şi sar peste şapte valuri.
• MEXIC. Pe 31 decembrie, se mătură casa dinspre interior spre uşă, pentru a da răul afară, apoi se agaţă de clanţă o figurină în formă de oaie, pentru prosperitate. Din acelaşi motiv, unele gospodine împrăştie boabe de linte în apropierea uşilor şi ferestrelor.
• FILIPINE. Aici, se spune că dacă arunci monede la miezul nopţii, îţi vor creşte semnificativ veniturile anul următor. Filipinezii mai cred că formele rotunde aduc noroc şi prosperitate, aşa că pe mesele de sărbătoare se află întotdeauna portocale sau pepeni.
Lasă un răspuns