Statistică: Şapte milioane de români se află în risc de sărăcie

Statistică: Şapte milioane de români se află în risc de sărăcie

– Anul trecut, o treime din populaţie locuia în condiţii grele, în case cu pereţi mîncaţi de igrasie şi cu toalete în curte
– Una din trei persoane nu are un telefon, televizor, calculator sau o maşină de spălat rufe
– Numărul şi cuantumul ajutoarelor pentru încălzirea celor mai săraci români scad dramatic
Şapte milioane de români se află în risc de sărăcie. Cifra alarmantă vine de la Institutul Naţional de Statistică. Anul trecut, o treime din populaţie locuia în condiţii grele, în case cu pereţi mîncaţi de igrasie şi cu toalete în curte. Tehnologia aproape că ne domină viaţa şi, deşi pare greu de crezut, anul trecut una din trei persoane din România nu a avut bunuri de folosinţă îndelungată. Adică maşină de spălat rufe, televizor color, telefon, calculator sau autoturism.

4 din 10 copii se află în risc de sărăcie şi excluziune socială
Cei mai săraci români sînt în Oltenia şi Moldova, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cifrele mai arată că peste 35% dintre români trăiesc în case în care există grave probleme. În aproape 30% dintre locuinţele din România nu există grup sanitar, iar în peste 27% nu există cadă sau duş. De asemenea, 11% din persoanele din ţara noastră trăiesc în locuinţe cu pereţi plini de igrasie sau cu podele deteriorate. Încă şi mai grav e că aproape 3,9 milioane de persoane nu şi-au permis anul trecut să plătească chiria, ipoteca sau facturile lunare şi nici să mănînce carne o dată la două zile. De asemenea, doi din trei români nu au putut să-şi plătească o vacanţă, iar unul din doi nu a putut face faţă unor situaţii neprevăzute. Iar în timp ce oamenii de la putere se laudă cu creşteri economice record, viitorul copiilor din România pare tot mai fragil. 4 din 10 copii şi 4 din 10 tineri se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. La nivel european, România ocupă locul doi, după Bulgaria, la acest capitol.

Tranşele de venit pînă la care se primeau bani pentru încălzire nu au fost actualizate de şapte ani
Creşterea administrativă a salariului minim, care a condus la creşterea veniturilor populaţiei, a făcut ca o parte semnificativă dintre consumatorii vulnerabili de energie să nu se mai califice pentru a primi ajutoare sociale de încălzire, în contextul în care tranşele de venit pînă la care se primeau bani pentru încălzire nu au fost actualizate de şapte ani. Valoarea ajutoarelor sociale pentru încălzire s-a înjumătăţit în această perioadă, dar şi gazul şi lemnele s-au scumpit semnificativ. Situaţia ajutoarelor pentru încălzire, sume de bani acordate de statul român pentru cetăţenii cei mai afectaţi de sărăcia energetică, s-a complicat în ultimii ani, în sensul că, în ciuda creşterii facturilor, valoarea acestor ajutoare şi numărul beneficiarilor lor scad încontinuu. Situaţia a fost observată de Centrul pentru Studiul Democraţiei, care, în parteneriat cu Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, a prezentat recent concluziile unui studiu denumit „oportunitatea gazelor naturale în sectorul rezidenţial din România“. Realitatea simplă este că tranşele de venit pentru care se acordă aceste ajutoare nu s-au modificat din 2011, în condiţiile în care veniturile populaţiei au crescut, dar facturile au crescut şi ele.

Cuantumul ajutoarelor a scăzut cu 46%
O analiză a datelor centralizate de Ministerul Muncii pentru ultimele patru sezoane reci (2013/14- 2016/17) arată o tendinţă de scădere a sumelor acordate de către statul român pentru ajutoarele de încălzire. Pe de o parte, numărul efectiv al ajutoarelor acordate a scăzut cu peste 35% în ultimii patru ani, dar cuantumul total al ajutoarelor acordate a scăzut cu 46%, se arată în studiu. Deci nu doar numărul ajutoarelor scade, ci şi cuantumul ajutorului mediu acordat de către statul român per gospodărie, de la 27,91 de lei în 2013/14 la 23,23 de lei în 2016/17. Explicaţia principală pentru scăderea numărului gospodăriilor care se califică pentru a primi ajutoare de încălzire stă în creşterea veniturilor populaţiei, avînd în vedere că salariul minim pe economie a crescut de la 800 de lei la începutul sezonului rece 2013/14, la 1250 de lei la începutul sezonului 2016/17, în condiţiile în care pragurile de venit utilizate pentru a calcula cuantumul ajutoarelor nu a mai fost actualizat din 2011, de la intrarea în vigoare a OUG 70/2011, cînd salariul minim pe economie era de 670 de lei.

Două treimi din dosare sunt procesate pentru lemne
Concomitent cu scăderea numărului de ajutoare şi a sumelor acordate de stat, observăm şi o creştere semnificativă a ponderii ajutoarelor pentru combustibilii solizi, care a crescut de la 57,74% la 66,53% pe parcursul celor patru ani analizaţi. De asemenea, se observă scăderi semnificative pentru ajutoarele pentru energie termică şi pentru gaze. Majoritatea celor care au ieşit din schema de ajutoare de încălzire, care se aflau în pragurile superioare de venituri şi care au fost împinşi în afara schemei prin creşterea veniturilor, primeau ajutoarele pentru aceste două tipuri de combustibil. Pe de altă parte, doar jumătate din banii pe anul 2017 se duc pe ajutoare către lemne, în condiţiile în care două treimi din dosare sînt procesate pentru lemne, se mai arată în studiul citat. Potrivit OUG din 2011, luînd în calcul spre exemplu încălzirea pe lemne (definitorie pentru că este de departe cea mai întîlnită în mediul rural, unde veniturile sînt mai mici şi reţeaua de gaze ete cel mai puţin prezentă), ajutoarele sînt cuprinse între 16 şi 54 de lei pe lună, care se plătesc celor cu venituri nete pe membrul de familie cuprinse între 155 şi 615 lei. Pentru gaze, ajutoarele sînt mult mai mari, între 19 şi 216 lei, pentru aceleaşi tranşe de venit eligibil.

Mulţi beneficiari nu se mai califică
Cum veniturile au crescut, mulţi nu se mai califică, pentru că aceste valori nu au mai fost actualizate de şapte ani, în condiţiile în care preţul combustibililor a tot crescut. Preţul lemnului de foc a crescut de patru ori în ultimii trei ani, aşa cum au spus cei de la Centrul pentru Studiul Democraţiei, iar pentru gaze e suficient să ne uităm pe datele Comisiei Europene: în al doilea trimestru al acestui an preţul gazelor pentru consumatorii casnici era de 3,35 eurocenţi/kWh în România, în condiţiile în care, acum şapte ani, la jumătatea lui 2011, acesta era de 2,19 eurocenţi/kWh, evoluţie la care trebuie luată în calcul şi deprecierea leului din această perioadă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *