În perioada 2007-2017 în România a intrat de la Uniunea Europeană, anual, o sumă netă egală cu 1,8% din PIB, socoteşte guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro, reprezentînd în medie anual 2,8% din PIB, în perioada 2007-2017, iar dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Acesta a afirmat că este convins de faptul că absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încît să sprijine creşterea economică durabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni. În perioada 2007 – 2016, fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice.
„Ca observator zilnic al situaţiei de pe pieţele valutare pot să vă mai fac o mărturisire, că atunci cînd sînt întîrziate intrările de bani europeni sau vin numai parţial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piaţa valutară“, a declarat Isărescu. Guvernatorul BNR a afirmat că vrem să creştem mai repede şi este absolut normal, dar că trebuie să ne dorim o creştere sustenabilă, sănătoasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, de corecţii în viitor atunci cînd dezechilibrele se acumulează şi nu avem tăria să le corectăm încet şi pe parcurs. „Pentru ca o dezvoltare şi rapidă, dar şi sănătoasă să se îndeplinească este nevoie să ne orientăm spre o creştere, mai degrabă, calitativă şi nu doar cantitativă. Ea, această creştere, să determine inclusiv o convergenţă a structurilor de producţie, a dotării cu infrastructuri şi să nu ne gîndim numai la creşterea veniturilor pentru perioada imediat următoare. Acest deziderat ar presupune o creştere a înzestrării cu factori de producţie şi mă refer aici în primul rînd la factorul capital, alături de forţa de muncă, dar şi la eficienţa utilizării acestora, respectiv la productivitate“, a declarat Isărescu. Conform acestuia, dacă forţăm creşterea economică peste ce poate să dea economia rezultă pe termen scurt creştere de venituri, dar şi acumularea de dezechilibre şi de tensiuni., Mugur Isărescu.
Lasă un răspuns