Din Ianuarie 2020 salariul minim creşte de la 2.080 de lei la 2.230 de lei

Guvernul a prezentat ieri o analiză de impact privind salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2020. Potrivit documentului, au fost luate în calcul trei scenarii de creştere, toate trei având în vedere o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. Diferenţa este dată de instituirea unui mecanism de corecşie în funcţie de dinamica creşterii economice, în cazul scenariului 2, şi de instituirea unui mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, în cazul scenariului 3. Trebuie precizat că în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată un număr de 1.370.2323 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariaţi activi – 5.631.757. La aceştia se adaugă un număr mic de funcţionari publici. În prezent, 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene aplică politica salariului minim pe economie. România se situează sub media UE, niveluri mai mici având doar Letonia şi Bulgaria.

Prima variantă

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menţinere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflaţiei.

A 2-a variantă

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei; În plus faţă de scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice:
– în cazul în care diferenţa dintre creşterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim şi cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creşterii economice, coeficientul de creştere fiind 0%;
– în cazul în care această diferenţă este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, fără a depăşi 1 punct procentual;
– în cazul în care această diferenţă este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, negociat, fără a depăşi 2 puncte procentuale.
Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea şi se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situaţiei economice prin deteriorarea profitabilităţii firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariaţii să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare. Mecanismul de corecţie funcţionează şi ca un stabilizator al profitabilităţii sectorului privat.

A 3-a variantă

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;
În plus faţă de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, respectiv: coeficientul de corecţie este un procent din diferenţa dintre rata efectivă şi „rata naturală” a şomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.
Pentru „rata naturală“ a şomajului se foloseşte NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a şomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creşterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a şomajului se foloseşte cea determinată conform metodologiei BIM.
Această metodă prezintă, în plus faţă de sustenabilitate şi majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ţine cont de poziţia ciclică a economiei şi contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situaţiei de pe piaţa muncii. În cazul în care rata şomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creştere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat şi în acest fel creşterea câştigului mediu brut este încetinită faţă de scenariul I, presiunile inflaţioniste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează. O situare a ratei efective a şomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creşeri a salariului minim pentru angajarea de forţă de muncă şi diminuarea şomajului.
Mecanismul de corecţie funcţionează şi ca un stabilizator al pieţei muncii. Pentru anul următor, mecanismul de corecţie nu va fi aplicat întrucât creşterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata şomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *