De la începutul anului cele mai mari scumpiri sunt la cartofi, fructe, legume și tutun

Scumpiri record la alimente

Rata anuală de creștere a prețurilor a fost de 4.1% în iulie 2019, potrivit anunțului făcut luni de oficialii Institutului Național de Statistică. De la începutul acestui an, cele mai mari creșteri de prețuri au fost la cartofi, fructe, legume și tutun, în vreme ce ouăle, fasolea și gazele s-au ieftinit, mai arată datele INS.

Potrivit proiecției BNR rata anuală a inflației este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 și 3,3% la orizontul proiecției, respectiv trimestrul II 2021. Față de Raportul precedent privind inflația, proiecția curentă a bancherilor centrali s-a modificat doar pentru finele anului viitor (+0,1 puncte procentuale).

Inflația depinde nu doar de politicile Băncii Naționale, ci și de politica fiscală, de regimul cursului de schimb și de gradul de independență al politicii monetare. Relaxarea fiscală operară de Guvernul de stânga, coroborată cu creșterile consistente de salarii au alimentat cererea agregată, mărind consumul atât din producția internă cât și din import. Faptul că inflația nu e mai mare se datorează și importurilor mari și cursului de schimb. La un leu relativ stabil, pe măsură ce salariile reale au crescut, mulți români au cumpărat mai multe bunuri de import, evitând tensionarea capacităților interne de producție și creșterea inflației, potrivit explicațiilor date de Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR

Rata anuală a inflației IPC va reveni în jumătatea superioară a intervalului țintei BNR în trimestrul I 2020, ca urmare a eliminării din baza de calcul a indicatorului a impactului șocurilor inflaționiste înregistrate în urmă cu un an, potrivit Raportului pe august privind inflația. Ulterior, rata anuală a inflației de bază se va stabiliza la valori situate marginal peste limita superioară a intervalului țintei, atingând nivelul de 3,6% la sfârșitul anului viitor.

Balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este apreciată a fi înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria descrisă în scenariul de bază, cu precădere pe seama influenței factorilor interni.

Potrivit scenariului de bază cu care lucrează Banca Centrală, cererea externă este anticipată a consemna dinamici anuale în jurul valorii de 1,5%, sub nivelul înregistrat în 2018 (de 2,1%). Această revizuire este determinată în principal de performanța slabă a sectorului prelucrător, pe fondul escaladării tensiunilor comerciale și al incertitudinilor crescute, ambii factori deteriorând și mai mult activitatea la nivel global.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *