Preşedintele Iohannis va prezenta la sfîrşitul lunii iunie o strategie de dezvoltare economică pentru perioada 2016-2020 care va cuprinde măsuri de accelerare a creşterii economice de la o medie de 3% în prezent la o medie de 5%, care să asigure convergenţa reală cu Europa de Vest.
Documentul iniţial are 39 de pagini
În acest moment, conform unor surse apropiate grupului de lucru care execută această strategie, este gata un document iniţial de 39 de pagini care urmează să fie trimis către alţi participanţi la viaţa economică şi socială din România pentru opinii şi contribuţii, scrie zf.ro. Primul anunţ despre această iniţiativă strategică a fost făcut la începutul săptămînii trecute, cînd a fost o întîlnire pe această temă între preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Iniţiativa creării unei strategii de accelerare a creşterii economice vine dinspre Banca Naţională, care încearcă astfel să creeze premisele unei creşteri echilibrate, dar mai rapide decît cea din prezent pentru ca România să poată adopta euro de pe o poziţie mai apropiată ca dezvoltare economică de media UE. Este pentru prima dată cînd BNR excede cadrului său de garant al stabilităţii preţurilor, al stabilităţii macro-economice şi bancare pentru a se implica într-o strategie care priveşte economia reală. Documentul tratează componentele Produsului Intern Brut – investiţiile, consumul, exportul net – şi analizează posibilităţi de impulsionare a acestora în condiţii de echilibru macroeconomic.
România are nevoie de 5% creştere economică
Sînt circa 18-20 de sectoare pentru care se prevăd măsuri care să impulsioneze creşterea economică. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, creşterea economică pentru următorii patru ani urmează să evolueze între 4,3 şi 4,7% din PIB, iar măsurile care vor fi implementate ca urmare a acestei strategii ar trebui să aducă o creştere economică de peste 5%. Noutatea este că pentru prima dată Banca Naţională acceptă în mod oficial că România are nevoie de o creştere economică de peste 5% din PIB pentru a ajunge din urmă mai rapid ţările occidentale. Pînă acum, oficialii BNR au pus accentul mai ales pe macrostabilitate. Astfel, la lansarea programului România 5% în octombrie 2014, reacţia guvernatorului Băncii Naţionale a fost că echilibrele macroeconomice sînt pe primul plan şi că orice creştere economică prea accelerată, care creează dezechilibre, nu este de dorit. De asemenea, mai recent a fost menţionat faptul că un avans de 1% al creşterii economice pentru media ţărilor din zona euro ar fi suficient. Pînă în prezent au fost mai multe runde de discuţii între Banca Naţională, reprezentanţi ai Preşedinţiei, ai Ministerului Economiei şi din partea Academiei Române. Draftul urmează să fie finalizat în curînd, iar apoi va fi trimis către asociaţiile patronale, sindicate şi lideri de opinie pentru comentarii şi contribuţii. Preşedintele Iohannis vrea astfel, prin guvernul Cioloş, să lanseze în dezbatere o strategie de dezvoltare care să fie asumată de toată lumea, inclusiv de partidele politice. Banca Naţională „visează“ la un nou pact de la Snagov din 2000, care a asigurat aderarea României la UE şi NATO şi parcursul ţării în perioada 2000-2007.
Ce arată implicarea BNR
România a crescut rapid între 2000 şi 2008, de la un PIB de 60 miliarde euro la 140 miliarde euro, însă pe baza unei îndatorări externe care a crescut de la 10 la 75 miliarde euro şi a unui deficit de cont curent care atinsese 12-14% din PIB în 2007-2008. Dezechilibrul a trebuit să fie corectat în perioada 2009-2012, iar în ultimii trei ani, de cînd s-a reluat creşterea, PIB-ul a recuperat pînă la valoarea de 160 miliarde euro în 2015. Datoria externă este acum de 97 mld. euro. Măsurile prevăzute în acest document, care se numeşte deocamdată Strategie de competitivitate, presupun resurse de 10% din PIB, care însă nu se vor aduce suplimentar la buget prin creşterea deficitului bugetar şi a datoriei publice, ci va fi vorba de reorientări ale unor sume deja prevăzute în liniile de cheltuieli. Datoria publică a României este în acest moment la aproape 40% din PIB şi toţi experţii sînt de acord că o eventuală depăşire a acestui prag poate crea probleme de finanţare în viitor dat fiind rata scăzută de colectare a veniturilor bugetare în PIB, de 32%, faţă de media europeană de 45%. Implicarea BNR în definirea unei strategii economice pentru următorii 4 sau 10 ani arată că în sfîrşit oficialii băncii au realizat că degeaba România are echilibru macroeconomic dacă rata de creştere este insuficientă pentru a da speranţe vizibile românilor că pot recupera decalajele faţă de zona euro măcar într-o generaţie.
Lasă un răspuns