Vinerea Mare sau Vinerea Neagrã este ziua în care Iisus Hristos a fost rãstignit pe Muntele Golgota

Vinerea Mare sau Vinerea Neagrã este ziua în care Iisus Hristos a fost rãstignit pe Muntele Golgota

Iisus se ruga în Grãdina Ghetsimani cînd a fost prins, arestat, judecat de evrei și de romani, încoronat cu spini, bãtut și batjocorit. Și-a purtat pe umeri crucea pînã în vîrful Golgotei, unde a fost rãstignit între doi tîlhari. Ziua de azi se mai numeºte ºi Vinerea Seacã, pentru cã în aceastã zi credincioșii þin post negru pînã seara cînd merg la bisericã pentru a cînta prohodul Domnului. Dupã prohod se mãnîncã anafurã și se bea aghiazmã. Pe tot parcursul anului, credincioșii postesc vinerea în amintirea patimilor îndurate de Mîntuitor în aceastã zi, spre iertarea pãcatelor tuturor oamenilor.

Drumul Crucii

Vineri a fost ziua rãstignirii. Pilat, guvernatorul roman, le-a poruncit soldaþilor sã-l batã pe Iisus cu biciul, refuzînd sã-l declare vinovat precum voiau reprezentanþii bisericii. El l-a trimis pe Iisus la Irod, împãratul iudeilor, sã-l judece. Acesta la rîndul sãu a refuzat sã se pronunþe asupra vinovãției lui Iisus și l-a trimis înapoi la Pilat care, eschivîndu-se, a propus mulþimii adunate în curtea palatului sã decidã soarta lui Iisus. Aveau de ales între un tîlhar, Baraba, care se fãcea vinovat de foarte multe crime, și Iisus, care era învinuit cã se declarase Fiul lui Dumnezeu. Mulțimea l-a eliberat pe Baraba ºi a cerut rãstignirea lui Iisus. Dupã ce i-a fost pusã în spate o cruce mare din lemn, Iisus a fost dus pe Dealul Golgota și rãstignit împreunã cu doi tîlhari condamnați la moarte. Pe crucea lui Iisus a fost pusã o plãcuțã pe care scria în grecește, evreiește și latinã: „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor (INRI)“. Cînd Iisus a murit s-a produs un cutremur mare, iar soarele s-a întunecat timp de cîteva ore. Catapeteasma altarului din templul iudeilor s-a rupt în douã. Iisus a fost luat de pe cruce de cãtre credinciosul Iosif din Arimateea și de Nicodim și înmormîntat într-un loc pãzit de soldați romani. Trupul lui Iisus a fost înfãșurat cu un giulgiu nou de in, îmbibat cu mirodenii dupã ritualul funebru al iudeilor. Cei doi au așezat trupul lui Iisus în mormînt acoperindu-i faþa cu o pînzã și astupînd cu o piatrã foarte mare gura peșterii.

Prohodul Domnului

În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfînta Liturghie, pentru cã Însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, și se ține post negru. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapã a tînguirii lui Hristos, Care se aflã acum în mormînt. La sfîrșitul slujbei se înconjoarã biserica cu Sfîntul Aer, pe sub care trec apoi toþi credincioșii. Numit și Epitaf, Sfîntul Aer este o pînzã de in sau de mãtase, de catifea sau de mușama pe care se aflã imprimatã, brodatã ori zugravitã icoana înmormîntãrii Domnului. Epitaful simbolizeazã trupul mort al lui Hristos. În intervalul acesta dintre rãstignirea pe cruce și Înviere, pentru ca moartea Lui sã nu parã iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lãsat trupul Sãu sã zacã în mormînt trei zile și în acest timp S-a coborît cu sufletul la iad, sfãrîmîndu-i porțile. Trãind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit sã ne arate cã este posibilã o viaþã spiritualã, biruitoare și fericitã, și fãrã de trup. Pînã la El, oricine murea se ducea la viața chinuitã din iad, întrucît toți treceau pragul eternitãþii cu sufletul transfigurat de pãcat. Aceste trei zile de viațã ale lui Iisus cu sufletul despãrțit de trup formeazã începutul Raiului. Din acest moment, sufletele celor drepți sînt așezate în Rai pînã la Învierea lor cu trupurile. Aceastã înviere, numitã și Învierea de Obște, va avea loc la a doua venire a Mîntuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorît la iad a fost acela de a încredinþa și celor de acolo, care au trãit pe pãmînt înaintea Sa, Vestea cea bunã a mîntuirii neamului omenesc de sub robia diavolului și a pãcatului.
Cîteodatã, cerul „plînge“ în Vinerea Mare

Uneori, cerul plînge în ziua Patimilor
În Vinerea Mare se ține post negru Este o zi a durerii. Se spune cã, dacã plouã în aceastã zi, anul va fi roditor, însemnînd cã și cerul plînge în ziua Patimilor Mîntuitorului. Cum clopotele nu se mai bat din Joia Mare pînã în noaptea de Înviere, un obicei pãgîn spunea cã, dacã o fatã vrea sã se îmbogãțeascã prin mãritiș, trebuie sã se urce în turla bisericii în noaptea Vinerei Mari și sã tragã clopotele pentru ca dorința sã i se împlineascã. Dacã trebuie vreun mort îngropat, se-ngroapã numai cu bãtaie de toacã. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapã a tînguirii lui Hristos, care se aflã acum în mormînt.

Obiceiuri din Vinerea Mare

– Se crede cã cine nu mãnîncã nimic în Vinerea Mare va fi sãnãtos, nu îl va durea niciodatã capul și va ști cã moare cu trei zile înainte de a se întîmpla aceasta.
– Este bine ca atunci cînd te scoli sã calci pe o bucãþicã de fier, pentru a fi ferit tot anul de lovituri.
– Se spune cã cine se scalda în rîu înainte de a rãsãri soarele, nu va mai avea probleme cu oasele și va fi sãnãtos tot anul.
– Se spune cã dacã plouã în Vinerea Seacã anul va fi mãnos, iar dacã nu plouã, anul va fi neroditor.
– În aceastã zi nu se spalã rufe, deoarece se crede cã viața celui care spalã aceste haine poate fi spãlatã odată cu rufele
– Nici fierarii nu bat cuie în aceasta zi, interdicția provenind tot de la simbolul crucificarii.
– Nu se coace pîine, nu se ară, nu se seamană și nu se sădesc pomi, întrucît nu vor rodi.
– În Ziua Crucii nu se mãnîncã fructe care conțin semnul crucii în interior: nuci, mere

– Cel care moare în vinerea Paștelui, va ajunge direct în Rai
– Cine se tunde în vinerea Paștelui nu va avea dureri de cap tot anul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *