Tradiţii populare: Azi începe Săptămâna Albă

Tradiţii populare:  Azi începe Săptămîna Albă
Tradiţii populare: Azi începe Săptămîna Albă

Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare este cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rînduite în Biserica Ortodoxă. Ține 40 de zile, la care se adaugă Săptămîna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post.

Ultima zi în care se mai poate mînca de dulce este cea de lăsat al secului. Pentru începutul postului Sfintelor Paști, există însă două date de lăsat al secului. Prima dintre acestea este ziua lăsatului sec de carne, care are loc în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, anul acesta a fost ieri, 6 martie, reprezentînd ultima zi în care se mai poate mînca carne înainte de Sărbătoarea Sfintelor Paști. Cea de-a doua, este ziua lăsatului sec de brînză, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 13 martie, aceasta fiind ultima zi în care se mai consumă produse lactate, ouă și pește. Din ziua următoare, anul acesta la 14 martie, se intră în Postul Sfintelor Paști.

Săptămîna dintre cele două date de lăsat al secului se numește Săptămîna albă sau Săptămîna brînzei, pentru că, în această perioadă, se mai pot consuma lactate, ouă și pește. Anul acesta, Săptămîna albă este între 7 și 13 martie. Este ultima săptămînă dinaintea unei lungi perioade de privațiuni și, prin urmare, poate fi un răstimp de agitație, nebunii, veselie, manifestări dezlănțuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămîna nebunilor este marcată și de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară. Astfel, prof. Ion Ghinoiu preciza: “prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primăvară și faza lunară, cele mai importante sărbători și obiceiuri păgîne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul secului și la Rusalii”.

Ion Chelcea, în 1939, scria că tinerii se mascau în personajele unei nunți, de la mire și mireasă, la nași, preot, dascăl și pînă la nuntași, și străbăteau așa ulițele satului, speriind copiii și sărutînd fetele tinere. Se îndreptau către un pom sub care era oficiată o parodie de cununie. Se opreau apoi la rîu, unde mirii se spălau pe mîini, într-un gest ritual, apoi se îndreptau cu toții către casele oamenilor, unde erau cinstiți cu băutură.

Zilele acestei săptămîni au și ele denumiri corespunzătoare.

* Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brînză.

* În Marțea albă, e bine să se mănînce brînză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.

* În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu.

* În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brînză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mînca și să nu facă pagube în timpul verii.

* Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mîncînd numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sînt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.

* În Sîmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumînări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mînca pe lumea cealaltă. Fetele aduc cîte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Se mai spune că în Săptămîna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decît dacă pui în albie o bucățică de brînză.

Săptămîna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brînză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *